Confidenţialitate

Ziua națională a României. Când zici România, te gândești la…

Europa FM sărbătorește Ziua națională a României printr-un program special început în weekend și continuat pe 1 Decembrie. Echipa Europa FM a încercat să adune la un loc informațiile care ne fac să tresărim atunci când le auzim, numele care ne fac să ne simțim mândri că suntem români și vă invită să participați la completarea listei cu alte nume și povești care întregesc imaginea României.

Când zici România, zici gimnastică.

Și poți spune mai mult decât atât. Poți spune performanță, poți spune Nadia Comăneci și nota 10, cuvinte care au obligat generații întregi la sacrificii și ore nesfârșite petrecute în sala de antrenament. România este deci locul unde fetele traversează cu grație puntea suspinelor. Iar eleganța lor este dublată de încredere și forță, inoculate cu tact de antrenori precum Belu și Bitang.

Mulțumim Nadia Comăneci, Daniela Silivaș, Lavinia Miloșovici, Simona Amânar, Andreea Răducan, Larisa Iordache și tuturor celorlalte diamante șlefuite la Deva, pentru fiecare triumf pe care ni l-ați adus.

Când zici România, zici Transfăgărășan. Sau Transalpina.

Este, într-adevăr, paradoxal să trăiești în țara care suferă vizibil la capitolul modernizarea infrastructurii și să poți afirma că aici, la tine acasă, există totuși drumuri care ne scot pe toți în lume. Șoseaua care străbate Munții Făgăraș atinge lîngă Lacul Balea 2042 de m altitudine, iar episodul în care a fost străbătută de britanicii de la Top Gear ne-a făcut pe toți să ne simțim la înălțime.

Turiștii autohtoni, dar și cei de peste hotare, vor găsi în Poteca Dracului, devenită Drumul Regelui și, mai nou, Transalpina, o altă pistă de a evada din cotidian. Când treci prin Pasul Urdele, la 2145 m, găsești aer curat și suficient oxigen cât să strigi ‘Hai România!’

Când zici România, zici aripi.

Și-un vis al omului împlinit: acela de a zbura.

Când ești acolo sus, în avion, să nu uiți că ești purtat și de aripile, și de îndrăzneala unor români precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă. Moștenirea acestuia din urmă este uriașă. Coandă este considerat inventatorul motorului cu reacție , el reușind primul zbor aeroactiv din lume, cu un avion construit integral de el şi propulsat de un motoreactor.

Mai puțin cunoscut este Anastase Dragomir, un inventator roman cu numeroase brevete în domeniul siguranței pasagerilor, care a dezvoltat numeroase variante de cabine catapultabile. Pe lista inventatorilor români care ne fac să ne simțim cu-adevărat la înălțime îl trecem și pe Hermann Oberth, născut la Sibiu și considerat astăzi părintele rachetelor și astronauticii.

Când zici România, zici suflet legănat pe ritmul muzicii.

Rapsodia Română Nr.1 a lui George Enescu este cel mai elocvent exemplu al nostru de export al emoțiilor autentice, o capodoperă care a facilitat lumii întregi accesul la filonul folclorului romînesc.

Aceeași sensibilitate față de locul nașterii o regăsim și în compozițiile lui Ciprian Porumbescu. Balada pentru vioară și orchestră sau Rapsodia Română pentru orchestră sunt doar câteva compoziții care ne fac sufletul să vibreze. La fel cum tresărim cand rostim numele lui Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache, Ion Voicu, Gheorghe Zamfir și, mai ales, Maria Tănase, cea care a surprins prin cântece esenţa filosofiei şi trăirilor româneşti.

Când zici România, zici Constantin Brâncuși.

Omul care a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Coloana infinitului, lucrarea sa de geniu, sprijină și astăzi bolta cerească. Iar Poarta Sărutului rămîne o temă extraordinar de bogată din punct de vedere dramatic. Așa cum spunea Eliade, poarta împlinește în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața sa. Brâncuși înseamnă însă, în același timp, Pasărea Măiastră, Muza adormită sau Domnișoara Pogany, lucrari unanim apreciate de iubitorii de artă din întreaga lume.

Când zici România, zici film bun.

Zici film premiat la Festivalurile internaționale și o generație tânără de actori și regizori privită de critici cu simpatie și respect.

Poziția copilului, premiat cu Ursul de Aur la Berlin și 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, premiat cu Palme D’Or la Cannes sunt navele amiral purtate de Călin Netzer și Cristian Mungiu pe noul val al cinematografiei românești spre a fi descoperite de către cinefilii din întreaga lume.

Trafic, Moartea domnului Lăzărescu, Polițist, Adjectiv, Medalia de onoare sau După dealuri sunt doar câteva dintre produțiile care au făcut ca România să reapară pe harta cinematografiei.

În ultimii 10-15 ani, lîngă actori consacrați precum Victor Rebengiuc sau Luminița Gheorghiu, a crescut o generație tînără reprezentată de nume precum Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Dragoș Bucur, Andi Vasluianu, Ana Maria Marinca, Ana Ularu, Bogdan Dumitrache, Serban Pavlu, Mimi Brănescu sau Vlad Ivanov.

Când zici România, zici locuri magice pe care orice turist ar vrea să le descopere și redescopere.

Vorbim despre Sarmisegetuza, Cetatea Alba Iulia, Castelul Bran sau Peleș, care definesc legătura noastra cu istoria. Vorbim despre bisericile din lemn din Maramureș, de Voroneț sau de Putna lui Ștefan Cel Mare, lăcașuri care atestă legătura noastră cu divinitatea. Vorbim despre pădurile virgine ale Carpaților, de Cascada Bigăr, de Ghețarul de la Scărișoara, de Sfinxul din Bucegi și despre biodiversitatea Deltei Dunării – adevarate comori ale acestor meleaguri, care ne obligă la o responsabilă comuniune cu natura.

De ce ar fi Prințul Charles mai îndrăgostit de satele sașilor de lîngă Sighișoara decât noi? Și de ce n-am crede că, pe lîngă Sibiu, și alte orașe din țară pot fi capitale culturale ale Europei.

Când zici România, zici Ilie Năstase.

Tenismenul român primul număr 1 din istoria ATP. Iar acum tot tenisul este sportul care ne oferă speranța unui nou nr. 1 mondial. Simona Halep, cea numită miez de stea de către jurnalistul Cristian Tudor Popescu, țintește către primul loc pe podium și intră astfel în cercul select al sportivilor-ambasadori de țară.

Elisabeta Lipă, Ivan Patzaichin, Gabriela Szabo, Lia Manoliu, Doina Melinte, Constantina Diță-Tomescu, Mihai Covaliu sunt doar câteva nume cărora li s-a cântat imnul după ce și-au trecut în palmares aurul olimpic.

În 2014, România a aniversat centenarul olimpismului românesc, prima medalie la Jocurile Olimpice de Vara a sportivilor noștri fiind obținută în 1924, la Paris, de către echipa națională de rugby.

Londra 2012 a fost ultimul mare eveniment olimpic, competiție la care Sandra Izbașa și Alin Moldoveanu au cucerit medalii de aur.

Când zici România, zici oameni erudiți, savanți de renume internațional.

Personaje-model pentru actuala generație: George Emil Palade, laureat al premiului Nobel, specialist în domeniul biologiei celulare. Nicolae Constantin Paulescu, om de știință român, medic și fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din București, ce a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

Ana Aslan, prima femeie medic din lume care a inventat o formulă împotriva îmbătrânirii pielii.

Emil Racoviță, explorator, speolog și biolog român considerat astăzi inventatorul Biospeologiei. În fine, Petrache Poenaru despre care se spune că ar fi fost primul român care a călătorit cu trenul, dar cea mai mare realizare a sa este brevetul primului toc rezervor din lume, strămoșul stiloului de astăzi.

Când zici România, zici istorie și jertfă.

Decebal, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I sau Ferdinand, regele încoronat al României Mari, sunt reperele noastre în negura veacurilor. Personalități puternice, oameni de stat și factori decisivi în formarea identității acestui popor.

Astăzi figurile și faptele lor par mai degrabă desprinse din filme, dintr-o legendă, din literatura fantastică a copilăriei fiecăruia dintre noi. Fără exemplul lor de a acționa în slujba țării, fără determinarea de a scrie istorie chiar și pe câmpul de luptă, astăzi nu am fi fost aici, nu am fi fost noi.