1,5 miliarde de euro ar urma să fie alocați de Guvern pentru împăduriri și arii naturale protejate, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Dar, cu o lună înainte să înceapă negocierile cu Comisia Europeană pentru obținerea acestor fonduri, România nu are pregătit un plan de măsuri, spune Antoanela Costea, manager de proiect pentru păduri și arii protejate la WWF România:
„Ce anume vom face cu banii nu se raportează aceste sume pe fiecare componentă, nu sunt trecuți indicatori. Am propus ca prin planul acela PNRR să fac împăduriri, corespunde la documentul X. Nu avem așa ceva, nu există o raportare la ce vreau să rezolv și din acest motiv aloc sumele acestea.”
Antoanela Costea spune că se impun modificări legislative astfel încât pădurile amenajate pe terenuri agricole degradate să treacă în fondul forestier. În plus, România ar trebui să țină cont că recomandările specifice de țară făcute de Comisia Europeană vizează, în primul rând, tăierile ilegale de păduri:
„Pe lângă măsuri pentru combaterea deșertificării, împăduriri, am propus acest registru al pădurilor, în care să am o evidență aproprietarilor și altfel pot să gestionez activitatea, inclusiv la nivel de control. Să fim bine înțeleși, marile probleme ce privesc tăierile ilegale pe suprafețele unde nu prea știu cine este proprietarul.”
Din 2011, România nu a mai avut o strategie forestieră și ar trebui să profite de fondurile europene pentru a realiza un plan de termen lung, mai spune Antoanela Costea:
„Strategia forestieră națională ar trebui să fie documentul strategic care îmi dă direcția pe un deceniu, în general. În momentul în care eu mă încadrez cu aceste reforme și intervenții, care vin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, știu ce probleme am rezolvat și unde ar trebui să mai lucrez.”
