Vrei să-ți construiești o casă? Atenție la ce materiale folosești, căci și asta te-ar putea ajuta pe viitor la factură.
„Exact așa cum există acea etichetă energetică care ne arată consumul de energie al unui aparat electrocasnic, așa va exista, probabil, o etichetă care să ne arate amprenta de carbon a produsului respectiv, cum a fost fabricat.”
Sau la cum o poziționezi în teren. Și renovatul are câteva reguli importante ca să fim eficienți energetic. V-ați gândit cum trebuie să aerisiți fără ca centrala să duduie după?
„Aerisim, de regulă, în reprize scurte de 10-15 minute, e suficient.”
Cât de eficientă este clădirea unde lucrați? Vă prezentăm, în câteva momente, cum arată sediul Europa FM.
„Este o sticlă tratată și care, pe anumite zone de fațadă, zone de fațadă expuse la lumină solară suplimentară, este tratată suplimentar. Se numește raport de transmisie între lumină și căldură, aport de factor UV.”
„EU și Energia”, un podcast Europa FM, care ar putea să-ți reducă factura la curentul electric.
Bine ați revenit la cel de-al doilea episod din podcastul „EU si Energia”. Suntem în sezonul doi al demersului nostru și vedem modul prin care viața noastră să devină cât mai eficientă energetic. Adică să avem același confort, dar cu risipă mai puțină. Pe șleau: să fie la fel, dar să coste mai puțin. În acest sezon suntem însoțiți de platforma Electripedia, cei care au o sumedenie de soluții la chestiunile energetice. Doar căutați-o pe Google. Eu sunt Cătălin Striblea și realizez acest podcast laolaltă cu Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group, și redactorul Europa FM, Mihai Bucureșteanu. Iar astăzi, prieteni, vorbim despre case: cum să le facem să consume cât mai puțin. Iar pentru asta rețineți o formulare care ne va însoți toată viața de acum înainte. Fiti atenți: nZEB! Ce înseamnă asta?
– Ce înseamnă acest standard e că tu ai o clădire care are un consum foarte mic de energie, o performanță energetică ridicată, iar necesarul de energie pe care îl are acea clădire ar trebui să provină în proporție de minimum 30% din surse regenerabile de energie.
– Deci cineva și-a pus în cap să ne facă clădiri din astea. Cine și-a pus în cap? Cine a inventat standardul ăsta?
– Uniunea Europeană a venit cu recomandarea asta în directiva privind performanța energetică a clădirilor. A fost introdus acest standard care, în directivă, doar dă niște direcții, fiecare stat ulterior implementând, transpunând în legislație națională directiva, are obligația să vină cu o metodologie de calcul pentru performanța energetică a clădirilor care să corespundă acestui standard, acestor direcții pe care Comisia Europeană le-a dat.
Așadar, o formulă europeană care ne cere să îndreptăm casele spre o zonă pasivă de consum.
– Eu cred că, inclusiv în România, măsurile de eficiență energetică se bucură de o mai mare acceptabilitate socială și mai ales în conjunctura aceasta actuală. Oamenii sunt foarte dispuși să investească în confortul lor, pentru că trebuie să înțelegem că eficiența energetică e despre îmbunătățirea confortului. Nu ne limitează niciun fel confortul și modul în care noi trăim zi de zi. Dimpotrivă, le implementăm ca să ne sporim confortul și starea de bine.
Și nu numai atât. De acum există obligația ca toate clădirile noi să îndeplinească aceste condiții prin care să consume cât mai puțin curent electric și căldură. Repet, este o obligație, iar toate planurile și construcțiile trebuie făcute de așa natură. Revin la Denisa Diaconu:
– Da, e obligatoriu acest standard. Metodologia de calcul a performanței energetice a fost și ea aprobată și a intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut, deci avem tot cadrul legislativ necesar pentru a putea implementa acest standard.
– M-ai făcut foarte curios. Serios că o să merg acum pe stradă și o să mă uit la construcțiile noi să văd dacă au panouri fotovoltaice.
– Ar trebui să facem asta cu toții, să verificăm dacă e respectat standardul acesta.
– Și…scuză-mă, asta e valabil și pentru blocuri și pentru case? Deci tu, dacă-ți faci casă nouă astăzi, trebuie să pui panouri fotovoltaice?
– Ei nu menționează explicit faptul că trebuie să-mi instalez panouri fotovoltaice, dar e mai complicat cu alte surse de energie regenerabilă.
– Asta e cea mai la îndemână, nu? În mod evident.
– E cea mai la îndemână, da.
Iar asta ne va împinge pe toți către tehnici adecvate de construcție.
– În momentul respectiv, tu produci foarte multe deșeuri: materiale, cărămizile, tâmplăria veche. Și lucrurile astea generează și ele, la rândul lor, niște efecte nocive pentru mediu. E foarte bine să luăm în considerare tot ce se întâmplă pe întreg ciclul de viață al clădirii și să nu ne uităm doar la a reduce emisiile și consumul de energie în faza operațională, în faza în care noi locuim în clădirea respectivă, ci și în aceste două alte momente, respectiv de proiectare, respectiv de descompunere.
Înainte de a vă spune cum va evolua acest standard, vreau să vă povestim despre clădirea unde se află sediul Europa FM, o clădire eficientă energetic, recunoscută și la nivel european. Mihai Bucureșteanu:
– Sunt cinci ani de când intru în această clădire, dar nu mi-am pus problema până acum cât de eficientă energetic este. Sunt chiar în curtea complexului acum. Aici sunt trei clădiri de birouri identice, șapte etaje din sticlă cu nuanțe de verde, depinde cum bate lumina. Acum am prins o zi mai mohorâtă de martie. O să m-așez chiar acum în zona cu spațiu verde din fața intrării. Sunt mai multe bănci, dar și un gard din piatră cu o poveste specială, pe care am aflat-o de la Florin Furdui, reprezentantul celor care au construit această clădire.
– Încercăm să folosim elemente constructive sau materiale de construcții care să fie, de exemplu, preluate din zone cât mai apropiate. Unul dintre lucrurile importante, de exemplu cimentul, betonul folosit la structura clădirii este preluat de la o betonieră care se află la mai puțin de un kilometru distanță de clădirea de birouri, asta reducând semnificativ costul, amprenta de carbon, amprentă de construcții, care e o amprentă semnificativă. Piatra pe care o vedeți în față, toate acele garduri pe care le vedeți că împrejmuiesc spațiile verzi se numesc ziduri gabion, o tehnologie folosită pentru stabilizarea pereților versanților montani. Este o piatră luată tot așa, pe o rază de 60 de kilometri, se montează strict mecanic, fără materiale chimice, fără aport de energie electrică.
– Intru în clădire acum, am colegi mai somnoroși care se luptă dimineața cu ușa rotativă și, ca în orice clădire de birouri modernă, avem aceste cartele. Altfel nu putem intra. Am mai aflat un lucru: cum să încălzești toată această clădire – sunt în holul principal, sediul Europa FM este la parter –, fără să consumi foarte mult curent.
– Fiecare clădire din cele trei corpuri din ansamblul în care ne aflăm are o rețea de 72 de puțuri de 130 de metri adâncime, asta înseamnă aproximativ trei kilometri de țeavă, efectiv ca o țeavă de calorifer, puteți să vă imaginați, e o țeavă din PVC, este un circuit închis, care nu impactează nimic în jurul ei, nu impactează mediul. Dar, în același timp, acel agent termic care circulă prin acest boiler de trei kilometri din pământ face ca tot ce înseamnă efortul de preîncălzire și prerăcire al clădirii, care este o clădire de 24.000 de metri pătrați, să fie mult mai eficient. După o evaluare făcută după cinci ani de zile față de o clădire făcută tot de noi, dar fără această tehnologie, construită în 2009 cu tehnologii similare de încălzire și răcire, eficiența generată de această tehnologie, pompă geotermală, este între 30% și 35%. Funcționează foarte simplu: în loc să preiei aer, că încalzirea și răcirea se fac în clădirea de birouri cu aport de aer din afară, dar pe care îl iei, îl încălzești sau răcești ca să-l aduci la o temperatură optimă în cadrul biroului, în loc să iei aerul de la temperatura de afară, care în lunile de iarnă, de vară variază foarte mult temperaturile – primăvara și toamna sunt mai puține grade – , la o temperatură diferită, ca să ajungi în jur de 20 de grade cât e în zona de birouri, automat îl preiei preîncălzit de la 11, 12, 13 grade. Automat diferența fiind de 5, 6, 7 grade reduce semnificativ necesarul, în principal de curent electric și, în anumite momente, de gaz.
– Nu am ajuns pe acoperiș, dar vă pot spune sigur că nu avem panouri solare pentru că nu ar fi fost eficiente. Dar există alte tipuri de panouri.
– Avem panouri pentru încălzirea apei din toalete, în principal, sau în chicinete. Într-o clădire de birouri nu se consumă foarte multă apă. Panourile fotovoltaice au nevoie de suprafețe foarte mari ca să fie eficiente. O clădire ca cea în care aveți biroul consumă între 2 și 2,5 MWh. Suprafața pe care poți monta panouri generează undeva până în 50 kWh. Raportul de transformare e foarte mic.
– Am revenit în curtea interioară. Mă uit la clădire și văd numai sticlă. Se zărește ușor și scheletul din metal. Vă spuneam la început de sticla cu nuanțe verzi. M-am întrebat de ce sticlă. Da, pentru mai multă lumină naturală, dar nu numai.
– Sticla folosită este o sticlă produsă la un combinat din România. Este o sticlă tratată și care, pe anumite zone de fațadă, zone de fațadă expuse la lumină solară suplimentară, este tratată suplimentar. Se numește raport de transmisie între lumină și căldură, aport de factor UV, și care are un factor semnificativ de a reduce pierderile de căldură din clădire.
– Iar clădirile de birouri primesc și certificate la nivel european în funcție de ce soluție adoptă.
– Noi am ales să folosim standardul european BREEAM – se numește Building Research Establishment Environmental Assessment Method, care este o metodă similară cu cea de la LEED (acronim pentru „Leadership in Energy and Environmental Design”, un standard de certificare al eficienței clădirilor – n.r.), dar mai adecvată cu metodele europene și care evaluează clădirea din mai mulți parametri – nu numai materialele constructive pe care le folosești pe perioada construcției, ci și eficiența utilizării clădirii.
Și, rețineți, prieteni! Sediul nostru nZEB este doar începutul, căci în viitor mergem către un nou standard, care face clădirile să consume zero. Vă explicăm ceva mai târziu. Deocamdată, hai să învățăm câteva tehnici prin care reușim să limităm consumul energetic în locuințele noi. Să plecăm de la punctul zero, cel mai simplu. Cum poziționez casa în funcție de vegetație? Denisa Diaconu:
– Dacă ai vegetație în jurul clădirii, ai putea să te folosești de ea astfel încât să îți faci un sistem natural, să-i spunem, de umbrire. Ai un copac în fața casei? Poate ar fi bine să poziționezi acolo sufrageria, astfel încât să nu pătrundă tot soarele în timpul verii și tu să beneficiezi de acest sistem pasiv de umbrire a casei.
Dar în funcție de punctele geografice?
– Orientarea pe care o are clădirea în funcție de punctele cardinale. E important ca fațadele care beneficiază de un aport solar mai mare să fie dispuse către camerele care au nevoie de încălzire, de mai multă încălzire, de temperaturi mai ridicate, cum ar fi dormitorul sau chiar sufrageria pentru că, probabil, acolo petrecem cel mai mult timp. De exemplu, pe fațada sudică, care e cea mai expusă aportului solar, suprafața vitrată ar trebui să fie undeva de 20-30% din întreaga suprafață opacă, tocmai pentru a reduce punțile termice care se pot produce acolo. Și na, evident, să ai o izolare mai bună a casei, să elimini acele puncte prin care poate trece temperatura caldă din interior înspre exterior iarna sau invers, vara.
Și acum, ceea ce este cel mai important: izolarea. Celebra izolare care se face și la blocuri. Sau anvelopare, spuneti-i. Aici este cheia unei eficiențe energetice care să fie de real folos:
– E modalitatea prin care noi putem să ne asigurăm că risipim mai puțină energie. Prin pereți se pierde undeva la 35% din energia pe care o consumăm, prin pod și acoperiș undeva la 25%, iar prin ferestre tot 25%. Deci, izolând toate aceste elemente, noi putem ajunge la o reducere a consumului de energie cu până la 40%, dacă nu chiar mai mult – în funcție de materialele pe care le folosim, în funcție de calitatea lor și gradul de performanță pe care-l au fiecare dintre ele. – Denisa Diaconu.
De fapt, clădirile în care trăim sunt și cea mai mare problemă a pierderii de energie în societatea modernă:
– Clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie la nivel global și 36% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. La fel, la nivel global. Sunt niște procente foarte mari. Tocmai pentru că le privim ca pe niște ansambluri inerte, fără viață, care nu generează nimic, am stat linistiți în tot acest timp fără să acționăm în direcția asta a sustenabilității clădirilor. Va trebui să ne uităm diferit la clădiri în viitor. Va trebui să le transformăm și să nu le mai vedem ca pe niște entități inerte, pasive, ci să le transformăm în niște entități care chiar produc energie, care sunt niște microgriduri, să le numim. Vom discuta, în scurt timp, despre comunități care își vor produce on-site propria lor energie.
Vă aduceți aminte ce v-am spus? Standardul nZEB este doar începutul. Acum ne îndreptăm către standardul care spune că vom avea un consum zero de energie exterioară. Mă întorc la Denisa:
– Standardul acesta nZEB, despre care am vorbit, e doar o etapă în procesul de îmbunătățire a sectorului construcțiilor, pentru că în noua propunere de directivă venită din partea Comisiei Europene la sfârșitul lui 2021, daca nu mă înșel, se vorbește de un alt standard și mai ambițios. Se numeste „Zero-emission Bulidings”, care înseamnă clădiri cu emisii zero. La fel ca nZEB, clădirea aceasta va trebui să aibă o performanță energetică ridicată, un consum mic de energie, dar necesarul de energie să fie acoperit integral de energie provenită din surse regenerabile. La fel, cu aceeași condiție – produse local, produse la fața locului sau în apropierea construcției.
Și… să ne uităm puțin ce se întâmplă la nivel european. Chiar luna trecută, adică în martie, Parlamentul European a votat un proiect. Atenție! Din 2028, toate clădirile noi trebuie să aibă emisii zero. Ce înseamnă asta? L-am rugat pe Mihai Bucureșteanu să ne detalieze votul eurodeputaților:
– Proiectul spune că toate clădirile noi trebuie să aibă tehnologii solare până în 2028. De menționat totuși, eurodeputații susțin că numai dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil din punct de vedere economic. Revenind la scară largă, tot ce se va construi din 2028 trebuie să aibă emisii zero, cu excepția clădirilor noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice, pentru care termenul ar fi 2026. Eurodeputații vor și renovarea clădirilor vechi, clasificate în funcție de eficiența lor energetică, de la A până la clasa G. Oficialii de la Bruxelles vor să încurajeze statele membre să vină cu programe care să le ofere posibilitatea dezvoltatorilor, asociațiilor de proprietari, să renoveze clădirile, iar asta se va face și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, unde România are deschise mai multe proiecte în acest sens. Unul dintre ele este programul „Valul renovării”, prin care Guvernul și-a propus eficientizarea energetică a cel puțin 4.000 de clădiri, din care mai mult de jumătate vor fi instituții publice. Cei cu venituri mici ar trebui să primească direct banii care să acopere în proporție mare lucrările de renovare. Dar până în 2028 mai este cale lungă. Acum, votul din Parlament trebuie să treacă de negocierile din Consiliul European unde se dă, practic, votul final.
– Mulțumesc, Mihai.
Și o informație pe care eu am aflat-o cu surprindere. Nu știam foarte clar cum să aerisesc. De fapt, mi-am dat seama acum ce trebuie să faci ca să aerisești corect o cameră. Primul sfat:
– E recomandat să aerisim de cel puțin două ori pe pe zi – o dată dimineața, când ne trezim, și încă o dată seara, înainte să intrăm să dormim, ca să fie aerul mai curat. Aerisim, de regulă, în reprize scurte, de 10-15 minute, e suficient. Ar fi bine să aerisim cu fereastra larg deschisă și nu cu geamul rabatat, pentru că astfel se permite o circulare mai bună a aerului.
Și al doilea:
– Nu e necesar întotdeauna să oprim căldura, să oprim centrala. Pentru că dacă camera noastră se răcește și ajunge la un nivel scăzut de temperatură, centrala va depune un efort, să spunem așa, mai mare, deci va consuma mai multă energie ca să ne aducă la un nivel la care noi putem să fim deja – prin setări pe care le facem la termostat. Deci, când aerisim, e suficient să dăm temperatura, prin acel termostat, la 18-19 grade.
Mai e ceva de spus în toata povestea asta la „EU și Energia”. Uitați-vă la materialele pe care le cumpărați, pentru că ele contează enorm în ce direcție o va lua omenirea și, dacă vreți, societatea noastră:
– Tocmai pentru că va trebui să respectăm acel standard de clădiri cu emisii zero va trebui să ne uităm și la emisiile ascunse din materialele și produsele de construcție. Pentru că producerea, generarea lor, are la bază un proces care e intens din punct de vedere energetic – deci consumă multă energie și, la rândul său, generează emisii de gaze cu efect de seră.
– Atunci când sunt fabricate…
– Atunci când sunt fabricate, da.
– Poate mintea noastră să cuprindă? Adică… foarte multă lume sau foarte puțină lume poate să gândească așa… „știi… dacă pun din materialul ăsta, el a fost făcut nu știu cum”. Există standarde sau lucruri la care să mă uit, sau etichete cum sunt la aparatele electrocasnice să zică „băi, dacă-ți pui…”?
– Cu siguranță acolo vom ajunge. Momentan nu suntem în punctul ăla, dar discuții există în acest sens și, exact așa cum există acea etichetă energetică care ne arată consumul de energie al unui aparat electrocasnic asa va exista, probabil, o etichetă care să ne arate amprenta de carbon a produsului respectiv, cum a fost fabricat, ce materiale, ce resurse au fost folosite în procesul lui de fabricație…
Dar și la ce tehnologii folosiți. Pentru că asta vă poate ajuta în mare măsură. Denisa Diaconu explică ce am putea pune în casă. Uite, dacă aveți posibilitatea să cereți un smart meter (contor inteligent – n.r.), nu ezitați să o faceți:
– Vor fi foarte multe dispozitive care o să ne ajute. Unu… să fim mai eficienți în consumul nostru de energie și, pe de altă parte, să ne gestionăm mai bine consumul. Și, aicea, un dispozitiv care deja există – acele „smart meters”, contoarele inteligente. Ele au tocmai rolul ăsta: ne oferă informație în timp util astfel încât să vedem dacă am consumat peste un anumit prag, dacă depășeste cumva bugetul pe care noi îl avem alocat pentru utilități în luna respectivă sau în perioada respectivă. Și putem să facem ajustări în funcție de informația pe care o primim de la astfel de dispozitive.
Și apropo de soluții smart… vă las aici un sfat dat de Anamaria Marin. Ea este Head of Marketing eHome, EnelX România:
– Ideal ar fi ca încă din momentul în care faci designul casei… dacă ai posibilitatea să-l gândești smart, pentru că va fi mult mai simplu să îți poziționezi electrocasnicele, să le creezi spații special amenajate, să-ți pui prizele într-un anumit loc. Dar sunt și mulți consumatori care deja achiziționează un apartament sau o locuință care nu beneficiază neapărat de un sistem smart. Și aici investiția este una optimă pentru ei. Dacă o faci dintr-o dată, într-adevăr că investiția este mai mare.
Sigur, nu toți facem o casă acum. Însă când vom face renovări majore, cu toții ne vom lovi de aceste standarde și de asta trebuie să știm ce ne așteaptă:
– Izolație…putem să integrăm aceste tehnologii de energie verde, putem să instalăm panourile fotovoltaice pe blocurile vechi, putem să căutăm să avem un sistem de încălzire centralizat.
– De cartier, de cartier…
– De cartier, da.
Și, ce să vezi?!, spune Denisa. Nici dacă dărâmi o casă nu o să-ți fie mai ușor. Va trebui să respecți, din nou, aceleași standarde. Pentru ca așa face o societate civilizată:
– Minimum 30% energie generată de surse regenerabile, preferabil produsă în cartier, mă rog, în clădire, în cartier, în comunitate.
– Dă-mi un exemplu, ca să înțeleg la ce te referi.
– La panouri solare, bineînțeles. Sau la pompe de căldură, care asigură un sistem de încălzire eficient și din surse regenerabile.
– Și asta ar însemna că blocurile care se vor construi în Uniunea Europeană, da, clădirile, da, ar trebui să aibă 30% energie fie din pompă, fie din panou. Asta se aplică în momentul ăsta în România. Adica există standardul ăsta?
– Da, exact. Se aplică… Inclusiv noi, într-un alt program pe care îl desfășurăm, am renovat, la standarde nZEB, două școli din România.
– Dar asta este pentru clădiri publice sau și pentru clădiri private?
– Pentru toate clădirile noi. Din 2019 a început să fie aplicabil pentru clădirile publice noi, iar din 2021, de la sfârșitul anului 2020 de fapt, pentru clădirile noi.
Da. Știu. Tot ce v-am prezentat astăzi pare un pic complicat și scump dacă este să te gândești că viitoarea ta casă respectă norme care au grijă de viitor. Dar nu o facem doar pentru noi. O facem pentru copii. Ne costă acum pe noi mai mult, dar pe ei îi va costa mult mai puțin. Și, după cum ați auzit, de fapt majoritatea dintre tehnologiile și standardele acestea le și folosim în prezent. Am început să le considerăm normalitate. Daca vrei să știi mai multe, intră pe platforma Electripedia, care te poate ajuta. Caut-o chiar așa pe Google și ia mai multe informații de acolo.
Electripedia ți-a prezentat „EU și Energia”, pregătește-te azi pentru energia viitorului și află totul despre dreptul tău la energie. Umărește în întregime pe Europa FM podcast-ul „EU și Energia”, susținut de Electripedia, o platformă Enel.
