Virginia Linul, din Salva, județul Bistrița-Năsăud, se luptă de mulți ani să arate românilor, dar și străinilor, care este valoarea costumului popular și de ce este important să apreciem aceste piese de artă.
Pentru a ajunge la cât mai multă lume, Virgina Linul a înființat un muzeu al costumului popular, participă constant la târguri și expoziții în toată lumea și colaborează cu designeri celebri, cu scopul de a atrage atenția tinerilor.
Unul dintre designerii celebri cu care a colaborat este francezul Philippe Guilet, alături de care a creat modele noi, adaptate vremurilor noastre.
“Cea mai importantă colaborare a fost cu Philippe Guilet, cel care a schimbat mentalitatea României despre arta populară românească și a dus-o pe marile scene ale lumii. Dacă după Revoluție nu a mai vrut nimeni costum popular, chiar ne-a fost rușine cu costumul popular, în 2011 a venit un francez care a pus în valoare arta populară și costumul popular românesc”, mărturisește Virgina Linul.
“Copiilor să le facă cinste că sunt români, să știe că bunicii lor au fost niște oameni extraordinari, care au realizat ceva în viață, să fie mândri de zestrea moștenită. Societatea evoluează, e foarte normal și foarte bine că nu rămânem în urmă, dar trebuie să avem grijă și de patrimoniul nostru”, este de părere Virginia Linul.
A creat un muzeu al costumului popular, unde a adunat piese importante din mai multe zone ale țării, vechi din secolele XIX – XX.
“Avem cămăși femeiești de la 1900, costume bărbătești foarte vechi. Le-am adunat, în special din zonă, din Țara Năsăudului. Foarte multe am moștenite din familie, dar am achiziționat și din zonă ca să putem să arătăm istoria costumului popular și evoluția lui, pentru că în funcție de apariția materiei prime, femeile și-au încărcat mult mai mult costumele”, a explicat Virginia Linul.
“Pentru mine, cel mai de preț expont din muzeu este cămașa mamei mele de mireasă, pe care și-a cusut-o singură și de pe care m-am inspirat eu și am realizat alte cămăși”, mărturisește Virgina Linul.
Costumul grăniceresc, costumul Cătanelor Negre
În perioada Imperiului Austro-Ungar, bărbații au fost luați în armată, dar nu aveam uniformă. Atunci, ei s-au îmbrăcat în costumul lor tradițional țărănesc și au luptat în aceste costume populare, în sumane negre. De aici, denumirea de Cătanele Negre.
Totodată, a pus bazele unui atelier, unde crează ii moderne, actuale. A angajat 50 de femei din sat, fiecare lucrează pe etapa ei. Sunt femei care lucrează cu ață, altele cu mărgele, altele țes, altele croitorese.
Pasiunea Virginiei Linul pentru costumul popular a plecat de la mama ei, pe nume tot Virginia Linul.
“Mama mea a fost cusătoreasă autorizată. A lucrat cu mărgele, cu pieptare, costume populare. A lucrat pentru toată Țara Năsăudului, împreună cu familia. Coase și acum, la 86 de ani, fără ochelari. Este omul meu de bază”, spune Virgina Linul.
“Am crescut cu mama și cu bunica, care coseau la război în casă. Îmi trebuia să mă lase să mă bag la război să țes. Pai nu-mi ajungeau picioarele jos, că erau tălpicile prea jos. Mama nu mă lasă că încâlceam firele. Când vedeam că iese afară să dea la găini, eu mă băgam la război că voiam să știu să țes.
Și mama și tata coseau. Tata a fost cojocar de pieptare. Amândoi lucrau la comandă și pieptar și costum și de toate. Lucrau autorizați și părinții, că atunci dacă te prindea că ai lucrat fără acte era rău. Eu am început să lucrez de la 11 ani. Până atunci, doar am furat meserie de la mama și de tata”, a povestit mama Virginiei Linul.
La 14 mai 2017, Virgina Linul a inițiat și a contribuit la stabilirea a două recorduri mondiale, înscrise în Guinness World Records – cel mai mare număr de persoane (9.643) îmbrăcate în costum popular și cel mai mare număr de persoane (9.506) prinse în joc tradițional (Roata de la Runcu Salvei), evenimente care s-au desfășurat în orașul Năsăud.
Foto: Lavinia Dragomir
