Este Vinerea Mare, zi de post negru pentru creștinii ortodocși și greco-catolici. În biserici se va cânta diseară Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos.
Această zi este cunoscută și ca Vinerea Neagră, simbol al doliului și al postului aspru.
Prohodul reprezintă slujba de înmormântare a lui Iisus Hristos, la finalul patimilor îndurate în Joia Mare.
Compus din trei stări (trei părți, cu trei modalități de interpretare), Prohodul a fost readus în limba română din limba greacă, notează site-ul creștinortodox.ro. Primul Prohod publicat la noi este cel atribuit ieromonahului Macarie, în februarie 1836, la Buzău, o traducere ritmată de celor trei cântări. Este considerată cea mai bună traducere: în 1820, încercarea lui Ioan Prale, a fost una nereușită.
În 1846 și 1853, Anton Pann a tipărit Prohodul cu titlul „Epitaful sau slujba înmormântării Domnului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”, două ediții care nu au reușit să întreacă varianta lui Macarie.
În continuare, a fost folosit Prohodul tradus de ieromonahul Macarie, retipărit și îndreptat de urmași ai săi din cadrul Bisericii Ordoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod (conducerea Bisericii Ortodoxe). Această variantă a rămas normativă pentru Biserica Ortodoxă, notează site-ul creștinortodox.ro.
În 1941, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a format o comisie de revizuire a Prohodului, operațiune finalizată în 1942. Varianta revizuită a fost retipărită de mai multe ori, începând din 1956.
După Revoluția din 1989, Prohodul a fost tipărit în 1994, editat de Institutul Biblic.
O altă slujbă importantă este Prohodul Maicii Domnului, cântat în biserici în seara de 14 august, ajunul sărbătorii religioase „Adormirea Maicii Domnului”, stabilită la 15 august în calendarul creștin-ortodox.
