Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională ordonanța privind modificarea codurilor penale, după ce a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.
“Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică OU”, a declarat Victor Ciorbea.
El a mai spus că Avocatul Poporului are “în mod indiscutabil calitate procesuala activă de a ridica excepţia de neconstituţionalitate”.
Victor Ciorbea a mai arătat că OUG mai cuprinde şi un element de imprevizibilitate, de incertitudine care e contrară cerintelor în materie, legat de infracţiunea de abuz în serviciu.
“În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, este adevărat că avem bine cunoscuta decizie a CCR şi că prin OUG s-a ţinut seama de cerinţele formulate în decizia CCR, dar în OUG se foloseşte, se adaugă, se menţionează, se face trimitere şi la vătamare certă a drepturilor unei persoane fizice sau juridice. Legiuitorul nu defineşte în cuprins ce înseamna această vatamare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate de incertitudine care e contrară cerinţelor în materie”.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a solicitat miercuri Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională OUG privind modificarea codurilor penale. Klaus Iohannis spunea că Avocatul Poporului va trebui ca, în afară de situaţia pur juridică, ”să se uite puţin şi în jur, să vadă că România este revoltată”.
Victor Ciorbea declara, miercuri, că instituţia nu poate ataca la Curtea Constituţională ordonanța decât după ce aceasta intră în vigoare şi că lasă în competenţa celor care pot sesiza CCR în acest caz cu un conflict de natură constituţională.
Declarațiile lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului
”Am primit aseară de la domnul procuror general o scrisoare prin care mă roagă să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate. Am avut în vedere și acest document. Unele idei au fost preluate în textul excepției. Am decis să ridic excepția de neconstituționalitate a OUG nr 13 din acest an. Va pleca în câteva minute spre CCR”
”Legat de calitatea procesuală activă a Avocatului Poporului: regret ca nu am fost în stare să rezist presiunilor unora dintre dvs și miercuri dimineață am dat un răspuns înainte de a fi în posesia Monitorului Oficial și de a verifica dacă există precedente.”
”În legătură cu criticile de neconstituționalitate. Am reținut o primă critică: se referă la neîndeplinirea a cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe.”
”Spre pildă Guvernul menționează în notă: un motiv implementarea unei directive a UE. Verificând directiva am constatat că termenul este 1 aprilie 2018. Este suficient pentru dezbatare. Nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect CCR a precizat că se justifică utilizarea OUG în situația în care ar fi declanșată procedura infrigementului pentru România.”
”În legătură cu abuzul în serviciu: s-a ținut seama de cerințele CCR, dar în ordonanță se folosește, se adaugă și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor unei persoane fizice sau juridice. Ori prejucicul este mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o vătămare, de care vorbeam.”
”Guvernul nu definește ce înseamnă această vătămare gravă. Apare încă un element de incertitudine, contrar cerințelor CCR.”
”Un prim motiv legat de elemente intrinseci legate de abuz în serviciu.”
”Se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu, doar în situația în care avem de-a face cu încălcarea legii în sensul strico-sens, adică de lege sau OUG. Ori, din diverse decizii ale Curții Constituționale reiese în mod clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă a noțiunii de lege. Deci și acele încălcări ale dispozițiilor unor hotărâri de Guvern, ale unor ordine ale miniștrilor, ale consiliilor locale sau județene – reprezintă acte normative, lege, în sens larg. A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii și a nu ne referi la celelalte acte normative, hotărâri de Guvern etc, scoate de sub incidența legii penale activitatea întregii administrații din România.”
”Un alt aspect: Guvernul face trimitere numai la actele administrative individuale și exceptează de la abuzul în serviciu adoptarea legilor și în general al actelor normative.”
”În general, s-a stabilit că aceasta trebuie să fie procedura de urmat: să nu intre în categoria incompatibilităților care vizează adoptarea unui act normativ.”
”Jurisprudența CCR e clară: nu se poate face nicio discriminarea între acele demersuri privind actele individuale și acte administrative: un al motiv care atrage neconstituționalitatea ordonanței.”
”Un ultim aspect: în privința unora dintre aspectele invocate la capitolul urgență -există cel puțin două proiecte de lei în dezbaterea Parlamentului, astfel încât nici aceste aspecte invocate nu constitutuie urgența ordonanței.”
”Efectul: dacă se constată aceste lucruri se va trece la o reglementare de către Parlament pe bază de proiecte de lege. Toate acele chestiuni care vor fi analizate de CCR vor deveni obligatorii pentru Parlament, care va dezbate aceste legi.”
”Mă interesează opinia oricărei persoane, dar atâta vreme cât nu am reușit să mă documentez mai întâi nu aveam ce să vă spun. Decizia de a ataca o luasem de miercuri.”
