Olga Stefanishyna a acordat un interviu în exclusivitate pentru Europa FM în care a vorbit despre necesitatea recunoașterii Federației Ruse ca stat terorist și implicațiile unei asemenea decizii din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Când Ucraina a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, o fotografie cu un oficial ucrainean care a plâns de bucurie a fost preluată de presa din întreaga lume.
Oficialul este vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olga Stefanishyna. În vârstă de 36 de ani, mamă a doi copii, Olga Stefanishyna ocupă această funcție din iunie 2020. Așa că o bună parte din munca pentru îndeplinirea condițiilor privind aderarea îi aparține ei și echipei de la Ministerul Integrării.
Recentul atac de la Olenivka, în Donbas, unde armata rusă a ucis zeci de prizonieri de război, acordarea Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, dar și cum poate ajuta România țara vecină aflată în război de aproape o jumătate de an – sunt alte câteva subiecte abordate în interviul realizat de Liliana Nicolae.
Olga Stefanișina a studiat Dreptul Internațional, dar are și o diplomă în Finanțe. A fost consilier juridic la Ministerul Justiției, iar în 2017 s-a alăturat Departamentului de asistență juridică pentru integrare europeană a Ucrainei.
Înainte de război, în 2021, se afla pe locul 45 dintre 100 cei mai influenți ucraineni și pe locul 14 în clasamentul 100 cele mai influente femei din Ucraina – potrivit presei din țara vecină.
Citește întregul interviu cu vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olga Stefanishyna
Liliana Nicolae: Mulțumesc pentru că ați acceptat invitația de a ne acorda acest interviu. Bun venit la Europa FM.
Olga Stefanishyna: „Mulțumesc”.
Liliana Nicolae: Președintele Zelenski a cerut departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii să recunoască Rusia ca un stat terorist. Cum ar schimba acest lucru modul în care ar decurge războiul?
Olga Stefanishyna: „Cred că ar schimba cursul geopolitic, în general, pentru că este important să spunem lucrurilor pe nume și, în acest context în care este sprijinit un comportament de tip terorist împotriva altor state sau care în mod masiv provoacă incidente asupra populației, este absolut necesar să depășim aceste bariere și să recunoaștem Rusia ca fiind un stat terorist, cu toate consecințele – fiscale sau de orice alt tip – care ar impune o altă abordare în ceea ce privește legăturile financiare cu Rusia și reașezarea acestei țări din punct de vedere al agendei geopolitice. Practic, acesta ar fi primul pas în a trage Rusia la răspundere pentru crimele și teroarea în masă comise pe teritoriul nostru vreme de mai bine de 160 de zile”.
Liliana Nicolae: Aveți informații cum că acest lucru ar putea fi posibil?
Olga Stefanishyna: „Aceasta este o decizie suverană ce aparține Statelor Unite, dar am mai multe informații cum că Congresul lucrează la această decizie. Mai ales în urma vizitei recente a Olenei Zelenska în Statele Unite și a unei discuții ce a urmat după această vizită – de a fi în favoarea unei astfel de decizii.
În acest moment, când este foarte clar că Ucraina beneficiază de ajutor militar și luptăm acest război la noi acasă, pe pământul nostru, comunitatea internațională nu are prea multe instrumente să destabilizeze Rusia și cred că decizia de a declara Rusia ca stat terorist este unul dintre puținele instrumente legale, încă disponibile, pentru a crește prețul acestui război pentru Federația Rusă. Tocmai din acest motiv decizia trebuie luată”.
Liliana Nicolae: Și este un instrument puternic…
Olga Stefanishyna: „Da, acesta este instrumentul care ar avea un efect imediat odată ce decizia ar fi luată, dar totodată unele repercusiuni care, la rândul lor, ar cauza riscuri financiare imense pentru tranzacțiile și afacerile derulate în general cu Federația Rusă – incluzând aici afacerile din sectorul gazelor naturale și petrolului, văzute în mod tradițional ca fiind un instrument în războiul desfășurat de Rusia.
Deci, este mult mai mult decât o sancțiune care ar viza o anumită țintă sau un anumit individ sau o afacere; este o abordare generală care vizează o țară întreagă, ce ar afecta multe afaceri și ar arăta totodată puținele instrumente din interiorul ONU în ceea ce privește înțelegerile și negocierile cu Rusia legate de orice”.
„Rusia deja a mers prea departe, atât de departe încât era imposibil de imaginat”
Liliana Nicolae: România a cerut sancțiuni internaționale la adresa Rusiei, ca urmare a atacului recent ce a avut loc asupra închisorii Olenivka din regiunea Donbas. Ce înseamnă acest atac pentru Ucraina, cât de departe poate merge Rusia în acest război?
Olga Stefanishyna: „Din păcate, trebuie să spun că Rusia deja a mers prea departe, atât de departe încât era imposibil de imaginat. Vorbim de uciderea brutală a zeci și zeci de oameni, despre ruperea înțelegerii cu privire la schimburile de ostatici și încălcarea oricărei reguli posibile a reglementărilor umanitare.
Deci asta răspunde la întrebarea dacă există posibilitatea unei înțelegeri cu Federația Rusă. Nu, nu există posibilitatea unei astfel de înțelegeri, ar trebui să fie doar trasă la răspundere și oprită – fie cu intervenție militară, fie politică – prin orice mijloace posibile.
Până când toate acțiunile comise de Federația Rusă, care au rămas nepedepsite, cum ar fi crimele în masă de la Olenivka sau atacurile asupra clădirilor rezidențiale sau a mallurilor în mijlocul zilei – cu sute de oameni acolo – cât timp sunt lăsate nepedepsite, câtă vreme nu vor fi trase la răspundere prin diverse sancțiuni, prin decizii ale instanțelor, prin nimic la adresa Rusiei sau prin recunoaștere Rusiei ca stat terorist, asta va legitima tot ceea ce fac ei.
Acum este răspunderea noastră comună, a frontului unit al democrațiilor occidentale, să nu ezităm nici măcar un moment în ceea ce privește întărirea sancțiunilor, întreruperea dependenței de gazele naturale ale Federației Ruse, dar și în ceea ce privește recunoașterea Rusiei ca fiind un stat terorist și punerea unor presiuni pe ONU să impună aceste decizii la o scară cât mai largă”.
„România a jucat deja un rol crucial în sprijinirea Ucrainei. România a jucat un rol crucial și în ceea ce privește siguranța alimentară globală”
Liliana Nicolae: Cum poate România să facă mai multe pentru Ucraina?
Olga Stefanishyna: „Cred că România a jucat deja un rol crucial în sprijinirea Ucrainei, atât din punct de vedere financiar, cât și militar. România a jucat un rol crucial și în ceea ce privește siguranța alimentară globală, pentru că împreună cu România am reușit să scoatem cantități impresionante de cereale prin Dunăre și prin coridorul verde al solidarității înființat la vămile noastre.
Acesta este deja un rol enorm jucat, dar în această etapă fiecare ajutor contează în a impune sancțiuni la adresa Federației Ruse prin intermediul instrumentelor Uniunii Europene, în a oferi Ucrainei mai mult ajutor militar și în a milita în fața altor țări pentru a ne oferi un astfel de sprijin”.
Liliana Nicolae: Vă așteptați ca Rusia să respecte acordul privind transportul cerealelor?
Olga Stefanishyna: „Nicio înțelegere cu Rusia nu este de așteptat să fie implementată decât dacă este în interesul său. Această înțelegere nu a fost semnată între Ucraina și Rusia, iar acest tratat servește ca un fel de început de răspundere pentru țările din ONU și din partea secretarului general ONU, care și-a asumat responsabilitatea de a garanta implementarea acestei înțelegeri. În acest moment se poate vedea că Ucraina își îndeplinește toate obligațiile pentru a elibera primul transport cu cereale.
La mai puțin de 24 de ore de la semnarea acordului referitor la cereale au avut loc bombardamente aeriene asupra unuia dintre porturile din orașul Odessa, direct în zona terminalului cu cereale, demonstrând că nu există niciun fel de respect cu privire la acordul cerealelor și că nu există niciun fel de respect cu privire la niciun fel de acord, fie că este unul scris sau vorbit. Același lucru s-a întâmplat și la câteva zile după semnarea acordului”.
Liliana Nicolae: Vorbim despre acordul pentru exportul de grâne din Ucraina.
Olga Stefanishyna: „În mai puțin de 24 de ore de la momentul la care acordul a fost semnat de toate părțile, un atac aerian a avut loc asupra unuia dintre porturile din Odesa, care a avut ca țintă terminalul de cereale. Asta arată că nu există niciun respect ( al Rusiei, n.r.) față de acord sau față de ceea ce au semnat sau au convenit verbal.
Același lucru s-a întâmplat și la câteva zile distanță, după ce acordul a fost semnat, cu acea rachetă care a țintit clădirea rezidențială a CEO-ului celei mai mari companii de transport naval de cereale. El a fost ucis în acest atac, la fel și familia lui. Acesta a fost un atac intenționat al Federației Ruse ceea ce arată clar că nu respectă nimic.
Chiar și așa am reușit să trimitem primul transport cu cereale care a și ajuns la Istanbul. Vorbind, însă, într-o perspectivă mai mare, această înțelegere nu ar trebui să servească drept punct de plecare pentru o eventuală relaxare a sancțiunilor care au fost impuse Rusiei. Nu trebuie să uităm atacurile masive asupra infrastructurii care asigură transportul cerealelor”.
Sursa foto: Facebook / Olga Stefanishyna
„Suntem foarte deschiși să lucrăm cu Guvernul României pe teme legate de integrarea europeană”
Liliana Nicolae: Vreau să ne întoarcem la țara noastră, la România. Este vreun domeniu anume unde România poate ajuta Ucraina în procesul său de integrare în Uniunea Europeană?
Olga Stefanishyna: „Pentru a ne asigura că vom ajunge una din țările Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm că suntem capabili să ne revenim și să oprim invazia Federației Ruse. Creșterea ajutorului militar, susținerea către ceilalți parteneri ai Uniunii pentru creșterea acestui ajutor este esențială pentru noi.
La fel, adoptarea de noi sancțiuni, fără întârzieri și dobândirea consensului în interiorul Uniunii Europene pentru adoptarea acestor sancțiuni împotriva Federației Ruse – ceea ce ar putea crește costurile acestui război, dar ar descuraja Rusia – sunt esențiale pentru noi.
Suntem foarte deschiși să lucrăm cu Guvernul României pe teme legate de integrarea europeană, sperăm că alături de Republica Moldova vom putea ajunge repede în poziția să demarăm negocierile de aderare. Sperăm că țările care ne sunt vecine vor fi cei mai mari susținători ai noștri în acest proces”.
„Erau lacrimile care arătau înțelegerea faptului că acela era primul pas legal pentru aderarea la Uniunea Europeană”
Liliana Nicolae: Mă gândesc acum la fotografia în cabinetul dumneavoastră din ziua anunțului. Erați în lacrimi. Cum ați trăit ziua în care Ucraina a fost invitată oficial să devină membru al Uniunii Europene?
Olga Stefanishyna: „Erau lacrimile care arătau înțelegerea faptului că acela era primul pas legal pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prima decizie care a fost luată față de Ucraina în ultimii 30 de ani. Înaintea acestui moment am avut doar promisiuni, aceasta era prima decizie formală care deschidea calea țării noastre să intre în rândul țărilor europene. Era imposibil să nu am emoții.
Cei 30 de ani care au dus la decizia din 23 iunie sunt doar începutul. Vom începe acest proces din interior, sunt foarte multe de făcut din punct de vedere legal, pentru a putea intra pe piața unică europeană, reașezarea propriilor noastre instituții pe calea europeană.
Este un drum lung de parcurs, dar noi sperăm că unitatea politică din interiorul Uniunii Europene – pe care am văzut-o pe 23 Iunie 2022 – se va menține pentru a putea demara negocierile și pentru a accepta Ucraina în rândul țărilor europene.
Noi ne-am obligat să facem tot ceea ce este necesar pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putință”.
Sursa foto: Facebook / Olga Stefanishyna
„Cele mai mari provocări vor fi reforma economică și cea care privește statul de drept”
Liliana Nicolae: Sunt sigură că aveți un plan de reforme pe care trebuie să le îndepliniți. Care credeți că va fi cea mai grea reformă? Administrativă? Drepturile omului? Lupta împotriva corupției?
Olga Stefanishyna: „De fapt, suntem foarte avansați în ceea ce privește drepturile omului, dar cred că cele mai mari provocări vor fi reforma economică și cea care privește statul de drept. Tehnic, vom parcurge toți pașii în ceea ce privește alegerea judecătorilor și restabilirea instituțiilor judiciare până la finalul acestui an.
Cea mai mare provocare este să ne asigurăm că aceste instituții vor funcționa în spiritul statului de drept. Este o cale lungă, dar sunt sigură că în aceste luni, în această perioadă, vom pune baze foarte solide – alături de partenerii noștri – pentru a ne asigura că respectarea statului de drept se va traduce în justiția din țara mea.
Va fi cea mai complicată reformă, dar cred că ne descurcăm și în acest domeniu. Este ceea ce au cerut concetățenii mei, societatea civilă, drept urmare nu avem nicio altă cale decât cea a succesului”.
Liliana Nicolae: Cât de mult credeți că va dura procesul de aderare? Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că ați avea nevoie de zece ani. Este o perioadă lungă sau scurtă?
Olga Stefanishyna: „Este o sfidare uriașă în comparație cu experiențele pe care le-au avut alte țări, pentru că Ucraina a trecut deja printr-un număr mare de transformări înainte de a obține statutul de țară candidată. Și este deja confirmat că, în esență, avem avizul Comisiei Europene, care afirmă că îndeplinim, în mare măsură, criteriile de aderare.
Și avem deja o administrație și un Guvern care sunt puternice și capabile, așa că am reușit cumva să păstrăm întreaga guvernare a statului în timpul războiului, de la nivel local la nivel central. Ceea ce demonstrează că întreaga administrație este foarte puternică.
Ceea ce mai rămâne este recunoașterea politică a succesului nostru, decizia politică ce face ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Și sperăm că nu le va lua liderilor politici din Uniunea Europeană 10 ani să ajungă acolo”.
Liliana Nicolae: Dacă nu ar fi fost războiul, credeți că Ucraina ar fi fost încă pe lista de așteptare pentru primirea statutului de țară candidată?
Olga Stefanishyna: „Cred că dacă nu ar fi fost acest război, nu am fi fost suficient de curajoși să aplicăm pentru statutul de țară candidată și să pornim acest discurs. Cred că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o în privința integrării europene, încă din prima zi a războiului – acea primă zi în care ne-am trezit cu toții dimineața cu bombe deasupra capului.
Acea zi în care priveam cum este distrus tot ce am făcut și tot ce am construit în timp. Am aplicat pentru statutul de țară candidată pentru că ne iubim țara și pentru că ne dorim ca Ucraina să învingă. Nu sunt sigură că am fi avut acest curaj dacă nu ar fi fost războiul și dacă nu am fi simțit că pierdem tot ce am câștigat și construit de-a lungul anilor”.
„Am simțit dedicare și onoarea imensă de a fi parte dintr-un Guvern care, în timp de război, face tot ce poate să nu-și vadă poporul suferind și să-și apere țara”
Liliana Nicolae: Cât de dificil este să conduci o țară în timp ce aceasta se află în plin bombardament, iar prioritatea este salvarea vieților omenești?
Olga Stefanishyna: „Depinde cum privim situația. Vorbim despre salvarea vieților omenești, dar și despre faptul că trebuie să te asiguri că aceștia supraviețuiesc. Dar poți și să-ți aperi pământul și țara și poți, de asemenea, să-ți protejezi oamenii de suferință. Le poți face pe amândouă și niciunul dintre membrii Guvernului nu a ezitat o secundă în privința aceasta atunci când a început războiul.
Am luat deciziile acestea împreună, uniți. Ne-a fost foarte clar că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-l sprijini pe președintele nostru și lupta pe care o duce. Ne-a fost clar că trebuie să menținem Guvernul operațional, că trebuie să facem față oricărei provocări. Așa că niciunul dintre noi nu a simțit frică. Am simțit dedicare și o onoare imensă de a fi parte dintr-un Guvern care, în timp de război, face tot ce poate să nu-și vadă poporul suferind și să-și apere țara.
Este o provocare imensă, o provocare personală pentru fiecare lider și politician din Guvern. Dar în mare măsură este vorba despre onoare, onoarea de a face ceva astfel încât să-ți duci țara cât mai aproape de victorie”.
„Viața de dinainte de 24 februarie nu mai există. Nu va mai fi niciodată la fel”
Liliana Nicolae: Cum v-a schimbat războiul viața personală?
Olga Stefanishyna: „Aș spune că viața pe care o aveam înainte de 24 februarie nu mai există și nu va mai fi niciodată la fel. Războiul mi-a deschis ochii asupra multor lucruri.
De exemplu, poate că nu prețuiam atât de mult timpul petrecut cu familia mea, iar cea mai mare dorință pe care o am acum este să mă reîntâlnesc cu copiii mei, care acum – din motive evidente – nu sunt cu mine. Dar în curând ne putem revedea”.
Liliana Nicolae: Care este mesajul dumneavoastră pentru refugiații ucraineni din România? Se pot întoarce acasă în siguranță?
Olga Stefanishyna: „Ucraina are câteva regiuni care în prezent nu mai sunt ocupate de ruși și sunt relativ sigure, însă fiecare decide pentru ceea ce va face. Știm că sunt mulți oameni care se întorc acasă. Ieri am avut o întâlnire cu Ylva Johansson, care este Comisar European pe probleme de migrare – și am căzut de acord să comunicăm despre condițiile de securitate pentru ucrainenii care vor să se întoarcă.
Sunt și regiuni care nu sunt absolut sigure pentru că orice oraș poate fi ținta unui atac aerian și aceasta este, din păcate, realitatea cu care ne confruntăm de luni bune. Chiar dacă vom obține o victorie, amenințarea bombelor și amenințarea unui atac aerian ne va marca mult timp de acum încolo”.
Urmărește aici interviul Europa FM cu vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olga Stefanishyna
Sursa foto: Europa FM
