Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a fost invitatul Mădălinei Dobrovolschi în emisiunea „Piața Victoriei” de miercuri seara de la Europa FM. Traseul Via Transilvanica, un drum al descoperirii României, care traversează țara prin cele mai frumoase comunități ale sale, este un proiect al asociației Tășuleasa Social. Alin Ușeriu explică la Europa FM de ce Via Transilvanica poartă și denumirea de „drumul care unește” și oferă concret punctele prin care străbate Via Transilvanica toată țara noastră. „Este o cărare pe care te poți duce să nu te pierzi, dar este și o cărare pe care te întorci. Asta a fost în mintea noastră atunci când i-am spus drumul care unește”, a spus Alin Ușeriu la Europa FM. „Nu reprezintă doar o expoziție de 1400 de kilometri, ci este un mod unic la care nu s-a gândit nimeni înainte în lumea asta, să marcheze un drum turistic de lungă distanță, iar asta ne face speciali”, subliniază președintele Asociației Tășuleasa Social.
Alin Ușeriu: Noi nu ne-am dorit să facem absolut deloc un proiect bazat pe spaima noastră – ticăloșie, corupție, boală, război, pandemie. Noi am vrut să facem un proiect așa cum eu cred că tinerii merită
Mădălina Dobrovolschi: De ce Via Transilvanica este drumul care unește?
Alin Ușeriu: „Toată lumea a crezut că în 2018, când am inițiat noi acest proiect, era totul pentru reîntregirea României. A fost o parte, adică a fost răspunsul nostru la <<Oare este unită România de-adevăratelea după suta asta de ani?>>. Dar în același timp, noi am încercat să unim toate forțele care s-au putut găsi pe drum.
Noi nu ne-am dorit să facem absolut deloc un proiect bazat pe spaima noastră, pe cuvintele acestea cheie – ticăloșie, corupție, boală, război, pandemie. Noi am vrut să facem un proiect așa cum eu cred că tinerii de la Tășuleasa Social și de la orice organizație și din România merită acum”.
Alin Ușeriu: „O cărare pe care nu ne pierdem, o cărare în care comunitatea nu este cea pe care noi o ajutăm, ci este cea care joacă rolul cel mai important”
„Adică o cărare pe care nu ne pierdem, o cărare în care comunitatea nu este cea pe care noi o ajutăm, ci este cea care joacă rolul cel mai important, pentru că Via Transilvanica devine automat a lor. Ei le prezintă acum Via Transilvanica și asta ne bucură foarte mult – că au înțeles foarte repede.
De asemenea, neavând acces la banul public, pentru că așa este statutar la noi, nu avem acces la banul public, trebuia să vedem și dacă un proiect monumental și cu 1400 de borne de andezit sculptate individual…
Am reușit să adunăm toată această energie și bineînțeles resursele financiare să facem acest proiect în patru ani și jumătate. 400 de tone de andezit sunt sculptate și acestea cumva rămân acolo mărturie”, a spus Alin Ușeriu la Europa FM.
Alin Ușeriu: „Nu mai putem opri acest proiect, tocmai de aceea am spus că este al României și nu mai este al Asociației noastre”
„Deci, practic, noi în acest moment declarăm cu mâna pe inimă că nu mai putem opri acest proiect, tocmai de aceea am spus că este al României și nu mai este al Asociației noastre. Noi suntem în acest moment păzitorii identității să zic așa. Via Transilvanica este numele pe care l-am dat noi și bineînțeles asta este o marcă înregistrată, dar mai ales suntem cei mai buni lucrători pe care îi are acest ambasador excelent.
Și eu, care am trăit în Germania mai mult de 10 ani, în cei 10 ani cât am stat acolo nu am văzut niciun articol pozitiv despre România și am stat așa și m-am gândit <<Oare, jurnaliștii sunt toți niște ticăloși, care sunt împotriva noastră ca o ocultă mondială sau noi trebuie să facem cumva ceva ca acest lucru să se schimbe?>>”, a mai spus Alin Ușeriu.
Alin Ușeriu: „Este o cărare pe care te poți duce să nu te pierzi, dar este și o cărare pe care te întorci. Asta a fost în mintea noastră atunci când i-am spus drumul care unește”
„Ori, iată că după ambasadorii foarte buni pe care îi are România în străinătate – Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Dracula – persoane și personaje. În acest moment mai avem unul: Via Transilvanica. Diaspora a și participat financiar ca să se construiască acest drum.
Este o cărare pe care te poți duce să nu te pierzi, dar este și o cărare pe care te întorci. Și această unire… asta a fost în mintea noastră atunci când i-am spus drumul care unește. Este ceva care nu este o sărbătoare într-un anumit an, cum a fost 2018, ci este un strigăt de luptă pe care trebuie să-l practicăm în fiecare zi”, a povestit Alin Ușeriu la Europa FM.
Alin Ușeriu: „Pleacă din Putna, de la Sfânta Mănăstire chiar din poartă de acolo și se oprește la Drobeta-Turnu Severin la Podul lui Apolodor”
Mădălina Dobrovolschi: Cred că ar fi bine să le spunem ascultătorilor și pe unde trece concret. De unde pornim pe Via Transilvanica și prin ce regiuni ajungem?
Alin Ușeriu: „Despre borne trebuie să mai spun că ele nu reprezintă doar o expoziție de 1400 de kilometri, ci este un mod unic la care nu s-a gândit nimeni înainte în lumea asta, să marcheze un drum turistic de lungă distanță, iar asta ne face speciali și asta este și probabil cauză că sunt atât de mulți stăini dintr-o dată aici, pentru că atrage. Sunt 1400 de sculpturi, până la urmă.
În acest moment, pleacă din Putna, de la Sfânta Mănăstire chiar din poartă de acolo și se oprește la Drobeta-Turnu Severin la Podul lui Apolodor – acolo este ultima bornă.
Între ele trecem prin Bucovina, ajungem în Ținutul de Sus, trecem prin Țara Secuilor, prin Țara Sașilor, prin Țara Hațegului, pe la Țara Dacilor, pe la Țara Bănățeană, Țara Romanilor”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa colaj foto: Via Transilvanica, Shutterstock
Citește și: Brașovul va avea aplicație care va oferi date despre transportul în comun în timp real | AUDIO | FOTO
