După ce a picat prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, prioritatea majorității PSD-ALDE rămâne modificarea în regim de urgență a Codului penal – mâine, Comisia Iordache va redefini abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care domnul Liviu Dragnea a fost condamnat zilele trecute în primă instanță.
Preambulul a fost deja făcut de președintele Senatului.
Iată cum justifică domnul Călin Popescu Tăriceanu urgența schimbării Codului penal: „Suntem singura țară din Europa asupra căreia s-a pus o etichetă de țară coruptă. Lucru care ne dezavantajează din foarte multe puncte de vedere. Eu cred că abuzurile care s-au petrecut în România, mai ales cele legate de așa-numita definire a abuzului în serviciu, care a făcut probabil 90% din dosarele de corupție, ei bine, amplitudinea numărului de dosare făcute pe abuz în serviciu a făcut ca România să dețină niște recorduri triste, nedorite. Și cred că trebuie acum, la Codurile penale, să abordăm și această problemă.”
Am verificat la Europa FM cât au de-a face „recordurile triste” ale României, de care vorbește domnul Tăriceanu, cu dosarele de abuz în serviciu trimise de procurori în instanțe.
După un deceniu de rapoarte critice ale Comisiei Europene, politicienii au aflat de unde i s-ar trage României eticheta nemeritată de țară coruptă. Numărul exagerat de dosare de abuz în serviciu, spune domnul Tăriceanu, ar construi pe nedrept imaginea că demnitarul ori funcționarul român fură statul. De aici neîncrederea europenilor care, pe cale de consecință, ar obliga Parlamentul să schimbe urgent articolul despre abuzul în serviciu în Codul Penal.
Azi, orice bugetar care încalcă o lege, cu costuri pentru stat, riscă un dosar penal. De doi ani încoace, poate încălca, însă, liniștit o hotărâre de guvern sau de consiliu local, fără consecințe (v. Decizia 405/2016 a Curții Constituționale). O stare de fapt considerată de domnul Tăriceanu abuzivă.
Sigur, o scurtă întoarcere în 2009, când Guvernul Boc și-a angajat răspunderea asupra Codului Penal în fața Parlamentului, ar arăta că deputatul PNL de atunci Călin Popescu Tăriceanu nu doar că nu a depus vreun amendament sau n-a semnat vreo moțiune de cenzură în încercarea de a bloca legea, dar nici măcar nu a luat cuvântul.
Să revenim, însă, în prezent ca să vedem dacă, așa cum socotește președintele Senatului, 90% din dosarele de corupție trimise în instanțe sunt dependente de acest controversat articol. Datele Parchetului General arată că anual sunt trimiși în judecată pentru abuz în serviciu în jur de 200 de oameni din cei 60.000 ale căror dosare ajung în instanțe.
Strict în dosarele de corupție, cei acuzați de abuz în serviciu se văd ceva mai bine, dar sunt departe, numeric, de procentele avansate de domnul Tăriceanu. Anul trecut, puțin peste 10% dintre cei cu dosare de corupție erau acuzați și de abuz în serviciu. Iar în ultimii zece ani proporția a fost între 7 și 23%.
| ANUL | TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ | TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU CORUPȚIE | ABUZ ÎN SERVICIU | % ABUZ ÎN SERVICIU DIN TOTALUL DOSARELOR DE CORUPȚIE | % ABUZ ÎN SERVICIU DIN TOTALUL DOSARELOR |
| 2007 | 47.487 | 881 | 159 | 18,04% | 0,33% |
| 2008 | 45.073 | 685 | 102 | 14,89% | 0,22% |
| 2009 | 49.743 | 771 | 81 | 10,50% | 0,16% |
| 2010 | 56.949 | 1.084 | 258 | 23,80% | 0,45% |
| 2011 | 60.980 | 1.021 | 74 | 7,24% | 0,12% |
| 2012 | 59.739 | 1.043 | 120 | 11,50% | 0,20% |
| 2013 | 65.711 | 1.221 | 108 | 8,84% | 0,16% |
| 2014 | 50.342 | 1.414 | 222 | 15,70% | 0,44% |
| 2015 | 58.909 | 1.786 | 259 | 14,50% | 0,43% |
| 2016 | 63.722 | 1.795 | 295 | 16,43% | 0,46% |
| 2017 | 59.839 | 1.366 | 145 | 10,61% | 0,24% |
Sursa informațiilor: Rapoartele de activitate ale Parchetului General 2007-2017
La ce să se fi referit atunci președintele Senatului când a vorbit de „recorduri triste și nedorite”? Poate la prejudicii, căci dosarele de abuz în serviciu înseamnă, ce cele mai multe ori, achiziții publice trucate sau licitații la suprapreț, inclusiv pe fonduri europene. Iar anul trecut, de pildă, judecătorii au pus sechestre pe case, conturi și terenuri de 95 de milioane de euro în aceste dosare. Înseamnă jumătate din sechestrele obținute de DNA în instanță.
Parlamentarii vor pune, însă, un prag sub care eroarea să nu-i mai arate funcționarului sau demnitarului drumul spre închisoare. Varianta avansată de pSD în Comisia Iordache e un prag de 200.000 de euro.
Poate vă întrebați ce ar însemna acest prag, dincolo de cazul domnului Dragnea. Ei bine, dosarul celebrei barocamere de la Unitatea de Arși a Spitatului Floreasca – nefuncțională după incendiul de la Colectiv, deși pe hârtie era de mult plătită – rămâne în picioare. Medicul Ioan Lascăr și alți câțiva angajați de la Floreasca sunt acuzați că ar fi produs spitalului pierderi de 2 milioane de euro, așadar dosarul ar trece noul prag.
Nu și cel al lui Gabriel Oprea care și-a cumpărat limuzina de ministru de 90.000 de euro din banii de cheltuieli operative ai Direcției de Protecție Internă a MAI. Dosare similare au primari, viceprimari, președinți de Consilii Județene. Exact cei care, fără a fi mulți la scară națională, contează în economia de partid.
Eticheta de țară coruptă nu are așadar de-a face cu vreun număr record de dosare de abuz în serviciu. Titularii lor sunt însă nume grele, iar costurile pentru stat printre cele mai mari.
Prin urmare, agrumentul numeric invocat de domnul Călin Popescu Tăriceanu pentru redefinirea abuzului în serviciu în Codul Penal este FALS.
