„Most Wanted”. E textul care ar fi putut sta foarte bine, în 2009, pe ușa biroului de la Guvern sau de la partid al Elenei Udrea. Ministrul Turismului era atunci cel mai căutat politician – de primari, de ziariști, de oameni de afaceri.
De ieri, doamna Udrea e căutată și internațional. De poliție de această dată, după condamnarea definitivă în dosarul „Gala Bute”.
Oficial, urmează extrădarea. Iar ministrul Justiției se arată optimist. „Lipsa tratatului bilateral nu împiedică procedura de extrădare – fie pe curtoazie și reciprocitate bilaterală, fie pe baza convențiilor la care România și Costa Rica sunt părți”, spune domnul Tudorel Toader.
Am verificat la Europa FM dacă, în lipsa unui tratat de extrădare între România și Costa Rica, sunt șanse reale ca Elena Udrea să fie adusă în țară și să facă cei șase ani de închisoare.
Acum trei ani, în Parlament, Elena Udrea nu reușea să convingă că viața fără foehn nu i se potrivește. S-a convins însă pe sine și n-a riscat a doua oară. De cinci luni, e în Costa Rica.
Lipsa unui tratat de extrădare – spune ministrul Justiției – n-ar fi, totuși, o piedică pentru ca statul român să o smulgă pe doamna Udrea – între timp condamnată definitiv – din complicațiile vieții scumpe de care s-a plâns nu demult. Vă veți întreba, probabil, ce-l face atât de optimist. Ei bine, „curtoazia în relația cu Costa Rica” și o convenție internațională, explică domnul Toader.
Le-am luat pe rând să vedem ce șanse reale sunt ca Elena Udrea să se întoarcă în arest, la viața în paturi suprapuse.
România și Costa Rica au semnat, într-adevăr CONVENŢIA NAȚIUNILOR UNITE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI, laolaltă cu toate statele ONU. Este luarea de mită corupție? Este. Înseamnă lucrul acesta că Elena Udrea va fi automat extrădată? Nu. Convenția ratificată de România pune două condiții. Prima e ca și celalălat stat să recunoască luarea de mită – și da, o recunoaște (v. Codul Penal din Costa Rica, Secțiunea II – Corupția în rândul funcționarilor) . A doua – ca cel pentru care se cere extrădarea să nu fie protejat de legea de acolo. Aici, doamna Udrea a ales cu grijă. Costa Rica are din 1971 o lege a extrădării care îi vine mănușă, cel puțin pentru o vreme.
Această lege a extrădării pune, în fața oricărei convenții internaționale, 11 bariere (v. art 3 din Legea 4795/1971) . Iar două vin să completeze povestea pe care fostul ministru al Turismului o spune deja de câteva luni despre noul său trai costarican.
Din ziua în care ai completat cererea de azil politic până la o decizie definitivă, la San Jose nu se pune problema extrădării (art 3, lit k) din Legea 4795/1971). Iar ONG-urile locale constată că un astfel de proces durează cel puțin opt luni dacă nu chiar mai bine de un an.
A doua barieră, și cea mai sigură, e să îndeplinești condițiile de acordare a cetățeniei. Iar Elena Udrea pare să aibă un atu. Constituția costaricană (art 13) dă cetățenie oricărui nou-născut dacă părinții, fie și de altă naționalitate, o doresc. Apoi, protejează drepturile copilului pentru a nu fi separat de mamă.
Șapte ani. Atât are de așteptat oricine își dorește să devină cetățean costarican. Dacă nu cumva alege calea căsătoriei cu un localnic și atunci cei șapte devin doi.
Șapte ani așadar – un test de anduranță pentru care doamna Udrea se pregătește intens de câteva luni. Primul an a fost deja câștigat, cu cererea de azil politic.
Cât despre următorii, ne putem uita la cazurile precedente. Doar doi români au fost recuperați din Costa Rica, de fiecare dată după 8 ani. Dan Sârbu, un traficant de cocaină a fost adus în 2014, după o operațiune a Interpol. De unul singur, statul român a obținut până acum doar extrădarea unui condamnat pentru înșelăciune. Adrian Ștefan s-a întors să facă închisoare în 2015 după ce, timp de 7 ani, costaricanii nu-l reperaseră pe teritoriul lor.
În lipsa unui acord direct între România și Costa Rica, extrădarea nu e deloc ușoară – de la Guvern, căruia i se cere să înceapă procedura, dosarul merge la Curtea Supremă; de aici la tribunalul local, când autoritățile îi află urmăritului internațional adresa completă; apoi încep audierile, se construiește apărarea și numai după o decizie a instanței se dă un răspuns final. Procedura durează ani.
Prin urmare, în cazul Elenei Udrea, doar teoretic afirmația ministrului Tudorel Toader că „lipsa tartatului bilateral nu împiedică procedura de extrădare” ar putea trece drept ADEVĂRATĂ.
