Ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a venit luni în Parlament să susțină una dintre cele mai criticate măsuri luate de actualul Guvern: așa-numitul mecanism „TVA split”. Dacă inițial Guvernul a obligat toate firmele să își deschidă de la 1 ianuarie un cont separat pentru plata TVA către stat, după ce decizia a fost vehement contestată de patronate, Coaliția PSD-ALDE a făcut un pas înapoi și a anunțat că mecanimsul va fi obligatoriu doar pentru companiile aflate în insolvență și pentru rău-platnici.
Până la votul final, ministrul Finanțelor le-a explicat deputaților de ce insistă cu această idee: „România deține un record negativ între statele membre în ceea ce privește diferența între TVA total care ar trebui să fie colectată și valoarea TVA colectată. La nivelul României, această diferență reprezintă 37,89% raportat la anul 2014. Dintre toate statele membre, singurele care mai înregistrează astăzi o diferență atât de mare care depășește 30% TVA neachitat sunt Lituania și Malta.”
Am verificat la Europa FM dacă România era sau nu la coada clasamentului european din acest punct de vedere în anul indicat de ministru, dar și cum stăm azi, în timpul mandatului domnului Mișa, cu încasările din taxa pe valoare adăugată.
TVA este taxa cu care se întâlnește zilnic orice cumpărător. Așa se face că aproape un sfert din veniturile bugetului public provin în România din această taxă plătită de cel care cumpără, dar livrată statul de cel care vinde.
Și totuși, există încă o diferență importantă între ce calculează statul anual că va primi din TVA și ce ajunge să și încaseze. La acesată diferență se referă ministrul Finanțelor când vorbește despre „un record negativ al României” între toate statele membre ale Uniunii Europene. Iar ultimele rapoarte făcute de Centrul de Cercetări Economice și Sociale pentru Comisia Europeană confirmă această ultimă poziție în clasamentul țărilor din Uniune.
Datele invocate de Ionuț Mișa se regăsesc în Raportul din 2016 care analizează în detaliu situația încasărilor din TVA cu doi ani înainte, în 2014. România cădea atunci, cu două poziții, până pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu o diferență de aproape 40% între cât calculase că va încasa și cât reușise să și colecteze din TVA.
Un decalaj de peste 30% aveau la acea dată Lituania și Malta, pe care le amintește ministrul Finanțelor. L-au redus însă semnificativ în anul următor, așa cum arată cel mai recent raport al Comisiei Europene publicat luna trecută. În 2015, scăzuseră deja sub pragul critic de 30%, așadar nu se mai găsesc și astăzi în situația României, cum susține Ionuț Mișa.
Ce nu a explicat ministrul Finanțelor în discursul său din Parlament este situația la zi. Cifrele ministerului pe care îl conduce arată că după primele opt luni ale acestui an România stătea chiar mai prost cu încasările din TVA față de aceeași perioadă a anului trecut. La buget au ajuns cu aproape 2 procente mai puțin decât în 2016, ceea ce înseamnă un minus de mai bine de 600 de milioane de lei.
O primă explicație ar fi aceea că, la începutul anului, TVA a scăzut – a doua oară în decurs de doi ani – de la 20% la 19%. O taxă mai mică – legiferată de majoritatea PSD în 2015 – era de așteptat să aducă și încasări mai mici. Într-un an cu creștere economică a sărit, însă și consumul, iar cifrele o confirmă. Paradoxul, susțin economiștii consultați de Europa FM, este tocmai acesta: că statul încasează tot mai puțin din TVA, deși consumul crește. Iar răspunsul nu e, în opinia lor, în sumele declarate și neîncasate, ci în vânzările la negru, fără a declara TVA. Adică în nivelul la care a ajuns evaziunea fiscală, în timp ce măsurile Guvernului se îndreaptă spre firmele care declară vânzările, deci și TVA-ul.
Până la decizii concrete privind reducerea evaziunii fiscale, fenomenul din care vine, în mare măsură, în decalajul de TVA cuantificat de Comisia Europeană, România rămâne pe ultimul loc între țările Uniunii. Prin urmare, afirmația ministrului Ionuț Mișa că „România deține un record negativ” din acest punct de vedere este ADEVĂRATĂ.
