Moțiunea de cenzură nu a primit joi numărul suficient de voturi pentru a răsturna Guvernul Tudose. În schimb, a lăsat în urmă încă un dialog al surzilor între Putere și Opoziție și zeci de raționamente contradictorii lansate la tribuna Parlamentului.
După constatarea că „este primul an în care manualele școlare au fost date la timp”, inclusiv cele de clasa a V-a care nu aju ajuns nici până acum în toate școlile, premierul Mihai Tudose a vorbit și despre pensiile viitoare. Mai exact despre pensia cu 20% mai mare a angajatului care nu câștigă, din ianuarie anul viitor, decât 3 lei la salariu prin preluarea tuturor contribuțiilor sociale.
„O să îmi dați celebrul exemplu al celor cu salariul mediu care se vor alege doar cu trei lei. Este adevărat, deocamdată. Doar că acel salariat va avea o creștere substanțială a contribuției la pensie de la 706 lei în prezent la 849 de lei. Cu alte cuvinte, contribuția netă va fi mai mare cu 143 de lei în fiecare lună. Asta înseamnă că, atunci când va ieși din activitate, acest salariat va avea o pensie mai mare cu 20,25%”, a spus premierul.
Am verificat la Europa FM dacă, așa cum arată azi legile în România, o contribuție cu 20% mai mare la bugetul de pensii înseamnă și o pensie cu 20% mai mare peste 5, 10 sau 20 de ani.
În frenezia promisiunilor, prim-ministrul Mihai Tudose le-a garantat celor cărora nu le cresc semnificativ salariile prin noul Cod Fiscal că negreșit le vor crește pensiile. Exemplul luat de premier este același dat recent de președintele Klaus Iohannis – al angajatului care câștigă salariul mediu pe economie și care va primi, de la 1 ianuarie, 3 lei în plus.
Așa cum socotește și Mihai Tudose, salariatul cu 2.220 de lei net de azi va trimite la bugetul de pensii de stat cu peste 20% mai mult. Dacă până acum firma își plătea sau nu partea, pe viitor, statul va fi sigur că primește acești bani, deci are cu ce da pensiile lună de lună.
Întrebarea e dacă și omul de care vorbim va avea o pensie cu 20% mai mare. Ne uităm în Legea 263/2010 (art 94-96) să vedem cum se calculează azi în România o pensie standard, fără privilegii. După 35 de ani de muncă, un angajat iese din activitate cu un punctaj. Acest punctaj, înmulțit cu valoarea punctului de pensie, duce la suma pe care o încasează pensionarul lunar.
Dincolo de formulele complicate, ideea e simplă: acest punctaj – deci și pensia lui – va depinde de o împărțire: a propriului salariu brut la salariul mediu brut. Dacă ar crește doar salariul său și celelalte ar rămâne pe loc, acest raport i-ar aduce un avantaj față de luna precedentă. Dar, cum prin mutarea tuturor contribuțiilor sociale, ar urma să crească, proporțional, și salariul mediu din economia românească, de fapt nu se schimbă nimic.
Mai mult, pentru angajatul care câștigă toată viața salariul mediu, acest raport este 1, iar pensia finală ar urma să fie egală chiar cu punctul de pensie, stabilit de Guvern, de la an la an, prin proiect de lege sau prin ordonanță de urgență.
Dacă tragem linie, vedem că actuala lege nu poate garanta nicio creștere a pensiei de la stat prin simpla trecere a contribuției sociale la angajat. Cu atât mai mult cu cât în Pilonul I nu există conturi individuale în care se acumulează vreo sumă, ci doar o evidență a punctajului provizoriu.
Prin urmare, garanția dată de premierul Mihai Tudose că un angajat cu salariu mediu care va plăti contribuții suplimentare de 143 de lei lunar va avea o pensie mai mare cu 20,25% este FALSĂ.
