Funcționarii publici trimiși în jucecată cu acuzații de corupție au promisiunea noului guvern că în scurt timp nu vor mai fi obligați să își lase funcțiile. A spus-o vicepremierul Paul Stănescu la audierea în comisiile parlamentare pentru reconfirmarea în funcția de ministru al Dezvoltării.
Iată cu ce argumente susține vicepremierul Stănescu, unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea, ideea ca suspendarea funcționarilor cu dosare penale să nu mai fie posibilă pe viitor: „Susţin lucrul acesta cu funcţionarul public, indiferent de ce e acuzat el, pentru că e vorba de viaţa unui om până la urmă. Sigur că sunt de acord ca funcţionarul public, mai ales dacă e acuzat de fapte de corupţie, sigur că poţi să îl transferi la altă direcţie, la un alt loc de muncă. Dar gândiţi-vă la modul cel mai sincer că un proces poate să dureze câţiva ani de zile şi după aceea să spună «nevinovat». Persoana respectivă are familie, are copii. Cu ce oare îşi întreţine familia lui? Trebuie să existe prezumţia de nevinovăţie, aşa cum directiva europeană, care probabil va intra în Parlament zilele următoare, ne spune acest lucru. Uniunea Europeană ne spune acest lucru. Din punct de vedere uman, mi se pare un gest… să spui despre un om care e și acuzat, e doar acuzat şi să-i spui: «Domne’, ştii, din momentul de faţă, pleci acasă. Tu nu mai ai serviciu, nu mai ai salariu, nu mai ai nimic». Oare el nu are familie?”
Amnistia pe funcție ar urma să intre în vigoare prin noul Cod Administrativ, inițiat de PSD în decembrie, în procedură de urgență.
Cum legea are deja sprijinul politic necesar, verificăm la Europa FM dacă argumentele cu care este susținută păsuirea în funcții publice a inculpaților în dosare de corupție stau sau nu în picioare.
În discursul public, ministrul Paul Stănescu pune problema „din punct de vedere uman”. Există suficiente motive să o facă. Administrația publică e – de mai bine de două decenii – puternic politizată. Anchete penale recente au arătat că așa-zisele concursuri în ministere sunt, în mare parte, doar o acoperire pentru angajarea sau promovarea unor oameni de partid.
Chiar și așa, funcționarii cu dosare de corupție sunt suspendați din administrație în timpul proceselor încă din 1999. E o formă a statului de a se proteja de alte posibile ilegalități, așa cum o arată Curtea Constituțională (Decizia 1593/2011, Decizia 1553/2011, Decizia 62/2013, Decizia 2191/2015, Decizia 302/2015).
De altfel, Curtea a respins chiar în urmă cu o săptămână ultima încercare a UDMR de a introduce amnistia pe funcție printr-o lege votată de majoritatea PSD –ALDE. Decizia nu oprește însă Parlamentul să vină co reformulare a aceleiași idei în Codul Administrativ.
Dincolo de sensibilitatea ministrului Dezvoltării, argumentele sale aduc în discuție reguli europene pe care România nu le-ar respecta astăzi. Domnul Paul Stănescu invocă deja celebra Directivă privind prezumția de nevinovăție sub pretextul căreia Paralamentul modifică în regim de urgență și Codul Penal.
Directiva 2016/343 nu se referă însă la păstrarea sau nu în funcție a angajaților la stat trimiși în judecată, ci strict la respectarea dreptului fiecăruia la un proces echitabil. Singura obligație a instituției e aceea de nu se pronunța public în legătură cu vinovăția celui anchetat.
Prezumția de nevinovăție apare, într-adevăr, ca obligație în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. CEDO explică însă, chiar într-un proces deschis de un vameș din Suceava (cauza Țehaniuc contra României), că suspendarea din legea românească nu echivalează cu o pedeapsă, ci cu o măsură de protecție provizorie. Cu atât mai mult cu cât, dacă funcționarul se dovedește a fi nevinovat, este repus în funcție și plătit retroactiv.
Dacă legea va rămâne sau nu în forma actuală este, desigur, o decizie politică. Nicio nouă reglementare europeană nu obligă însă la schimbări în acest sens.
Prin urmare, argumentul vicepremierului Paul Stănescu cum că o directivă europeană ar pune România în situația de a regândi suspendarea funcționarilor cu dosare penale este FALS.
