În fața eșecului de a înființa, prin lege, un nou liceu confesional la Târgu Mureș, domnul Kelemen Hunor trage concluzia că România nu e altceva decât un contraexemplu de respectare a drepturilor minorităților.
Piedica a venit de la Curtea Constituțională. În ciuda înțelegerii PSD-UDMR, judecătorii au decis pe 19 martie că nu e treaba Parlamentului să înființeze școli în România.
„Este un mesaj extrem, extrem de dur către comunitatea maghiară, către elevi, către părinţi, care spune că nu aveţi dreptul să aveţi o şcoală. Nici Parlamentul, nici autorităţile locale nu au reuşit să înfiinţeze o astfel de şcoală. În rest, sunt poveşti de adormit copiii”, a replicat președintele UDMR.
Cum Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș e de aproape patru ani subiect de dispută locală, am verificat la Europa FM dacă blocarea acestei legi le ia sau nu elevilor maghiari și dreptul de a avea un liceu în limba maternă.
Printr-un artificiu de discurs politic, domnul Kelemen Hunor transformă o problemă administrativă într-un afront la adresa comunității maghiare. Liderul UDMR echivalează decizia Curții Constituționale cu mesajul că elevii maghiari nu ar avea dreptul la o școală.
Discursul domniei sale ignoră detaliul că numai în Târgu Mureș există, de mai mulți ani, un liceu în care se învață exclusiv în limba maghiară – e vorba de Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” – și alte câteva cu predare bilingvă.
În acest caz, judecătorii nu au ajuns însă la a analiza situația în cheia dreptului de a învăța în limba maternă. S-au oprit la observația că UDMR a scris de această dată o lege cu dedicație, ceea ce Parlamentul nu poate face.
Ca soluție, Curtea Constituțională arată spre consiliul local, singura autoritate desemnată în România să ia astfel de decizii. O spune explicit Legea educației naționale (Legea 1/2011, art 61, alin (2)- „Rețeaua scolară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare.”) trecută prin angajarea răspunderii Guvernului Boc, același guvern din care UDMR făcea de altfel parte.
De ce s-a ajuns totuși la a scrie o lege pentru a înființa o școală? Povestea e complicată și se rostogolește de aproape patru ani între interesul politicienilor de a avea un pol de influență pe lângă Biserica Romano-Catolică și cel al primăriei ca un liceu cu predare bilingvă să nu fie evacuat dintr-o clădire retrocedată aceleiași biserici. O situație ambiguă peste care se suprapune, mai nou, o anchetă penală a DNA.
Cert e că în 2014 Fundația Statusul Romano-Catolic din Transilvania a cerut ca Liceul Teologic Romano-Catolic să se creeze prin desprinderea unor clase de la alte două școli din oraș. Consiliul Local era interesat să nu supere Biserica în a cărei clădire funcționa Colegiul „Unirea”, așa că a votat o hotărâre (HCL 271/214) prin care accepta acest schimb – păstrarea sediului contra acceptării noului liceu confesional. Doar că în loc să decidă ca aprobă înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic, a propus-o doar, fără avizul Inspectoratului Școlar.
Sarabanda negocierilor politice punea în umbră un detaliu – școala nu a prezentat niciodată un document prin care să demonstreze că va avea destui elevi pentru a se finanța. În lipsa avizelor, legea educației a fost încălcată, a sesizat prefectul, iar două instanțe – Tribunalul și Curtea de Apel Târgu Mureș i-au dat dreptate.
Au urmat proteste.
La București, încep negocieri cu guvernele și cu președintele. În septembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, cere să vorbească la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru a-i promite personal că va exista o lege pentru același liceu. UDMR scrie lege care să creeze excepția, Guvernul Tudose o susține, deși atrage explicit atenția Parlamentului că implicarea sa ar însemna o ingerință în treaba Executivului. Legea e votată de PSD, ALDE, UDMR și USR, dar se blochează la Curtea Constituțională.
Nu înseamnă însă că liceul nu poate fi înființat. E nevoie doar să demonstreze că poate avea suficienți elevi, așa cum cere legea educației, și să obțină în consiliul local o decizie fermă, cu avizul Inspectoratului Școlar. Politic, înseamnă negocieri luate de la zero, e adevărat, cu o anchetă penală deja în curs.
Indiferent de context, afirmația domnului Kelemen Hunor că prin blocarea legii li se refuză elevilor maghiar dreptul la a avea o școală este FALSĂ.
