În timp ce PSD și ALDE împart portofoliile de miniștri într-un nou guvern, Comisia Europeană își declară deschis îngrijorarea și avertizează Puterea de la București că „legile justiției sunt un test important”. Unul care va arăta dacă România e pe un drum fără întoarcere sau, dimpotrivă, dacă rămâne sub monitorizarea pe Justiție, cu riscul unor viitoare sancțiuni.
Avertismentul primilor doi oameni din Executivul european – Jean Claude Juncker și Frans Timmermans – a primit un răspuns prompt din partea președinților celor două Camere ale Parlamentului. „Comisia Europeană a fost incorect informată”, arată Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, într-o scrisoare comună trimisă luni seara la Bruxelles.
„Dezbaterile parlamentare au durat patru luni și au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaților, pe toată perioada desfășurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesați să urmărească îndeaproape argumentele și votul pentru fiecare amendament”, este replica celor doi lideri politici față de îngrijorarea Comisiei că Parlamentul nu a asigurat transparența totală și nu a luat suficient în considerare opiniile magistraților.
Am verificat la Europa FM cât a durat în realitate dezbaterea parlamentară pentru legile Justiției și cât de transparent s-au discutat aceste legi în Comisia „Iordache”.
„Putem începe, da? Ăăăăăă… În primul rând, o chestiune organizatorică… Închideți, vă rog, ușa!” Cu această frază a lui Florin Iordache debuta, în octombrie anul trecut, Comisia parlamentară condusă de fostul ministru al Justiției. La primele discuții, cele trei legi ale Justiției nici măcar nu existau în Parlament. După ștampila pusă de Camera Deputaților pe proiectele de lege, au fost înregistrate oficial abia pe 31 octombrie 2017, ca inițiativă a Comisiei, când coaliției PSD-ALDE i-a fost evident că premierul de atunci, Mihai Tudose, le ține blocate la Guvern. (v. parcursul proiectelor și documentele aici, aici și aici)
Ce a urmat?
– Comisia asta-i o mascaradă și mascaradă, trebuie să fie însoțită pe note muzicale…
– Domnule președinte, să-i cereți să ne pună Vivaldi!
– Nu, nu. Știți ce-o să fie? O să fie Recviem. Ați îngropat Justiția, i-ați pus beton deasupra!
– Da, v-am atenționat, stimate coleg că încălcați regulamentul! Rog să se consemneze în cadrul ședinței. Voi sesiza Comisia Juridică vizavi de comportamentul dumneavoastră.
– Vă rog să mă sancționați, numai să nu scoateți mitraliera să mă împușcați, că n-am omorât pe nimeni.
– Sunteți președintele acestei ședințe, sunteți obligat să eliminați deputatul împreună cu boxa!
19 decembrie 2017. E doar un fragment din transmisiunea live de pe site-ul Camerei Deputaților, aceeași care le-a dat, potrivit scrisorii domnilor Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, „celor interesați posibilitatea să urmărească îndeaproape argumentele și votul pentru fiecare amendament”.
Și pentru că am ajuns la argumente și amendamente, să vedem cât de clare au fost în tot acest timp pentru cei care urmăreau din afara Parlamentului textele modificărilor care urmau să fie aduse și deciziile luate:
Florin Iordache, președintele Comisiei: Eu vă propun să fie eliminat…Ăăăă… Am o propunere de eliminare a amendamentului. Deci propunem noi eliminarea amen… Ăăăă… Deci avem o propunere de eliminare a acestui text adoptat la Camera Deputaților astfel încât eliminând textul… sau titlul Capitolului VII este acesta care rămâne. Trece-l cu alb.”
Deputat: „Domnule președinte, dar deja ați votat împotrivă la asta.”
Florin Iordache, președintele Comisiei: „Mai putem greși și noi.”
În timp ce comisia lucra până spre miezul nopții, în fața Parlamentului, sute de manifestanți au reclamat câteva zile la rând lipsa de transparență și ignorarea avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii.
„Plenul CSM a exprimat un aviz negativ. Avizul negativ exprimat a fost solid motivat”, spunea în decembrie judecătorul Mariana Ghena, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii la acea dată.
Legile Justiției au fost votate în Parlament pe 19, pe 20 și pe 21 decembrie, chiar înainte de vacanța parlamentară. Strict calendaristic, au stat așadar în dezbatere 51 de zile – nu mai mult de două luni. Un interval în care au fost doar 19 ședințe filmate în comisie și alte șase în plen. În restul timpului, parlamentarii fie au fost liberi, fie au negociat forma finală a legilor în afara ședințelor oficiale.
Prin urmare, afirmația din scrisoarea semnată de domnii Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea și adresată Comisiei Europene că „dezbaterile parlamentare au durat patru luni” și au dat celor interesați „posibilitatea de a urmări îndeaproape argumentele” aleșilor este FALSĂ.
