În lupta cu „statul paralel”, Coaliția PSD-ALDE reduce ideea unei Românii corupte la o imagine denaturată, creată la Bruxelles. Teoria a fost întărită în ultima săptămână de Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei și Finanțelor.
În căutarea argumentelor, liderul deputaților ALDE l-a adus în discuție chiar pe ministrul Justiției, susținut în Guvern de același partid. Varujan Vosganian i-a scris lui Tudorel Toader pentru a-l consulta în legătură cu „profunzimea și amploarea corupției” la nivel înalt în ultimii șase ani. Iată ce răspuns spune că a primit:
„Mi-a trimis un răspuns… Stupoare! Din peste o sută de prim-miniştri şi miniştri, numai vreo cinci au fost cercetaţi şi aceştia pentru cauze minore. Niciunul nu a ajuns să fie judecat sau condamnat și cauzele nu se încadrează în niciun chip în mafiotlâcuri, mare corupție ș.a.m.d. E un caz de trafic de influență, unul – cum a fost la Ponta – cu ministrul Transporturilor -, cazul Belina. Astea sunt. Și atunci de ce?”, s-a întrebat purtătorul de cuvnt al ALDE într-o conferință de presă, joi, la Pitești.
Am verificat la Europa FM dacă răspunsul prezentat public de deputatul Varujan Voaganian e întocmai cu cel primit de la Guvern.
Preocuparea lui Varujan Vosganian pentru corupția dovedită la nivel înalt are de-a face cu intenția de a demonstra că o țară în care Guvernul nu poate fi etichetat drept corupt nu e una coruptă. O arată preambulul întrebării oficiale pe care parlamentarul ALDE o adresa ministrului Justiției în septembrie 2017. Cerea să i se spună câți miniștri au fost condamnați, trimiși în judecată sau măcar cercetați, însă numai dintre cei numiți după epoca Boc și numai pentru fapte care au avut legătură cu funcția.
Răspunsul a venit o lună mai târziu, după ce Ministerul Justiției i-a cerut procurorului șef, Augustin Lazăr, să facă această socoteală. „Numai vreo cinci au fost cercetați și aceia pentru cauze minore”, e concluzia pe care o trage deputatul. Scrisoarea oficială (v. textul integral aici) menționează, în realitate, cel puțin 6 miniștri cercetați. Și este vorba doar despre cei acuzați de corupție pentru ce au făcut în mandatul de ministru. Nu sunt puse la socoteală cazuri precum cele menționate de Varujan Vosganian, ca al lui Victor Ponta sau al lui Dan Șova, ale căror dosare nu au legătură cu funcția.
Pentru alți trei miniștri, se arată în același document, Parlamentul a blocat anchetarea. Era vorba de Titus Corlățean, de Daniel Chițoiu și de Laszlo Borbely la acea dată. Între timp, numărul celor protejați de Paralament a urcat la cinci, după votul dat în cazul Rovanei Plumb și al lui Viorel Ilie.
Dintre cei cu dosare, continuă Varujan Vosganian, „niciunul nu a ajuns să fie judecat sau condamnat”. Totuși, scrisoarea care îi este adresată îl contrazice.
Primul caz amintit e chiar cel al vicepremierului Gabriel Oprea, trimis în judecată pentru abuz în serviciu acum doi ani.
Dubiile legate de vinovăție au fost depășite și în cazul lui Relu Fenechiu. Aflat deja în închisoare, fostul ministru al Transporturilor s-a recunoscut vinovat de trafic de influență și de spălare de bani într-un nou dosar. A admis că în timp ce făcea parte din Guvernul Ponta cerea 15% din valoarea unor contracte publice, ca mită mascată. Cu un „comision” asumat de 901.526,38 de euro, cazul devine greu de încadrat în categoria „cauzelor minore” amintite de Varujan Vosganian.
Dincolo de scrisoarea de la Minister, discursul politic al deputatului ALDE trece însă sub tăcere unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale prezentului – deși condamnat la 8 ani de închsisoare în prima instanță, fostul ministru al Finanțelor, Darius Vâlcov, rămâne consilier al premierului Viorica Dăncilă. Autor al Codului Fiscal și al ultimelor trei programe de guvernare, Darius Vâlcov a fost condamnat în urma unor operațiuni financiare incompatibile cu funcția, făcute inclusiv când era ministru. Rezultatul lor a fost găsit la percheziții: bani, lingouri de aur și peste 100 de opere de artă – unele cu semnătura lui Picasso, Warhol, Tonitza sau Luchian.
Exercițiul propus de deputatul Vosganian conduce, inevitabil, și la o altă socoteală. În numai șase ani, România e la al zecelea guvern și a fost condusă de peste 150 de miniștri. La fiecare 25, unul e deja cercetat sau judecat pentru corupție în timpul mandatului. În situația în care Parlamentul nu ar fi blocat niciun aviz de anchetaare, am fi vorbit de unul din 13.
Dacă ne limităm însă la scrisoarea Ministerului Justiției adresată domnului Vosganian, documentul menționează mai multe cazuri de miniștri cercetați decât cele invocate public de deputatul ALDE și amintește de un dosar aflat în instanță. În plus, cazul recentei condamnări a lui Darius Vâlcov era deja de notorietate la momentul declarației parlamentarului.
Prin urmare, afirmația lui Varujan Vosganian cum că din 2012 încoace sunt „numai vreo cinci miniștri cercetați”, „niciunul trimis în judecată sau condamnat”, iar cauzele sunt oricum minore este FALSĂ.
