Revoluția fiscală este pe cale să se reinventeze pentru a treia oară. De această dată, Guvernul încearcă să repare ceea ce a dat peste cap în urmă cu numai o săptămână: plata concediilor prenatale. Doar că ordonanța pe care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, promitea că o va prezenta astăzi în ședința de Guvern nu are încă avizele necesare. Decizia se amână așadar.
Până acum, anomaliile pe care miniștrii nu le-au prevăzut au făcut ca statul să renunțe, în fiecare ședință de Guvern, la o parte din banii pe care estima că îi va câștiga prin trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.
Între timp, noul Cod Fiscal – intrat deja în vigoare – a trecut prin Senat și a ajuns în Camera Deputaților unde este din nou modificat. În haosul fiscal general, liberalii au venit marți, în Comisia de buget-finanțe, cu propria abordare. Iată soluția avansată de deputatul PNL Florin Roman la dezbaterea din comisia parlamentară: „Dacă tot vor să scadă cei de la Ministerul Finanțelor cheltuielile publice, doamna secretar de stat, avem 250.000 de dosare în plată la ajutor social. Aveți de unde aduna bani dacă vă doriți cu adevărat.”
După dezbatere, deputatul a făcut un comentariu și pe pagina sa de Facebook: „Ajutoarele sociale trebuie să le primească doar cine trebuie, nu puturoșii și lenesii!”
Am verificat la Europa FM câte ajutoare sociale se plătesc azi în România și în ce măsură tăierea lor ar acoperi minusul din bugetul asigurărilor.
În timp ce Guvernul pierde bani din buget cu fiecare decizie pe care o ia ca apoi să o rectifice compensând cu fonduri publice noile inechități, Opoziția oferă în Parlament soluții vagi. Sugestia făcută de deputatul PNL Florin Roman ar trebui să poată cârpi, măcar în parte, o gaură 8,5 miliarde de lei. Este suma pe care Ministerul Finanțelor plănuia să o recupereze, în bugetul de pensii, prin mutarea contribuțiilor sociale de la angajatori la salariați.
Liberalul arată spre 250.000 de dosare de ajutor social. Datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) confirmă doar 220.271 de plăți făcute în luna ianuarie către tot atâtea persoane. O cheltuială lunară a statului de 61,2 de milioane de lei care, și dacă ar fi complet eliminată, nu ar acoperi nici a suta parte din deficitul bugetului de pensii pe care noul Cod Fiscal promitea să îl reducă la jumătate.
În cruciada împotriva așa-numiților asistați social deputatul pornește, cu un proiect de lege, de la ipoteza că numărul lor ar fi crescut, doar în 2017, de cinci ori. „La nivelul lunii decembrie 2016 aveam ca număr de beneficiari de drepturi curente – 55.457, beneficiari suspendați la sfârșit de lună – 2.643. Pentru luna aprilie 2017 statistica ne arată că avem ca număr de beneficiari de drepturi curente -243.006, beneficiari suspendați la sfârșit de lună – 17.712”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege al deputatului PNL. În realitate, cei care primesc venit minim garantat, căci la ei se referă parlamentarul liberal, au fost cam tot atâția în ultimii șase ani, indiferent de partidul sau coaliția de la Putere. Mai mult de o treime sunt părinți care își cresc singurii copii.
Se pune periodic întrebarea ce fac acești oameni în schimbul celor 280 de lei primiți, în medie, și câți dintre ei refuză un loc de muncă pentru a păstra ajutorul social. Obligația celor apți de muncă e aceea de a face ce le cere primăria în sprijinul comunității, de a urma cursuri de pregătire și de a-și căuta un job de durată. Informațiile adunate la Ministerul Muncii arată că Guvernul nu are o situație centralizată a acțiunilor locale în care sunt împlicați beneficiarii de ajutor social, deși acestea sunt teoretic trimise agențiilor județene. Cert e că primăriile – care aprobă de altfel dosarele de plată – preferă să se limiteze în general la salubizare și îngrijire de spații verzi.
Cât despre încercările a reduce numărul dosarelor sociale, autoritățile locale fac rareori eforturi în acest sens. În 2016, doar puțin peste 5% dintre beneficiarii de ajutor social au reușit să se angajeze, cu contract, în România sau în străinătate. O arată un răspuns al Minsterului la interpelarea deputatului Adrian Dohotaru. E un eșec al sistemului de asigurări, al politicilor din educație și deopotrivă o consecință a subdezvoltării locale în multe zone sărace.
Percepția publică e legată mai ales de refuzul titularilor de dosare de a-și căuta un loc de muncă. Datele oficiale arată, totuși, că din peste 200.000, doar 1% – mai exact 2825 de persoane – au refuzat o dată un curs de calificare sau un loc de muncă. Lor li se supendă ajutorul social pe luna respectivă. Dintre aceștia, mai puțin de o mie resping în fiecare an trei oportunități de angajare și pierd, din acest motiv, și ajutorul (639 în 2016, 570 în primele 10 luni din 2017).
Un răspuns despre alte cauze care mențin această stare de fapt a venit recent din județul Buzău, al doilea în topul dosarelor de ajutor social după Dolj și într-o situație similară cu Bacău, Galați, Teleorman și Vaslui. Din cei 11.000 de beneficiari din Buzău, explica directorul AJOFM, Ionel Țociu, mai mult de jumătate nu au depășit a doua clasă de gimnaziu și în jur de 5000 semnează cu degetul. Abandonului școlar i se alătură infrastructura precară și, uneori, costurile de transport până la un loc de muncă. Puțini primari caută firme care să îi angajeze și preferă să îi mențină captivi în acest sistem în perspectiva unor avantaje electorale.
Revenind însă la soluția deputatului PNL, nici numărul dosarelor de ajutor social, nici sumele pe care le-ar economisi statul chiar prin eliminarea acestora, nici proporția celor pe care îi numește „puturoși și leneși” pentru că refuză un loc d emuncă nu corespund cu cele estimate de domnia sa. Prin urmare, afirmația parlamentarului Florin Roman că „avem 250.000 de dosare în plată” „de unde statul poate aduna bani dacă își dorește cu adevărat” este FALSĂ.
