Zece minute a vorbit premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. Zece minute în care prim-ministrul cu o reputație de orator debutant a strecurat, printre comentarii politice, tot atâtea referiri concrete la ce s-ar întâmpla în Justiție și în societatea românească.
Am verificat la Europa FM cât din acest decalog factual al doamnei Viorica Dăncilă reflectă realitatea. Cu atât mai mult cu cât premierul le-a atras atenția europarlamentarilor că sunt victime ale unei campanii de dezinformare din partea Opoziției și a societății civile.
1. „Nu am văzut nimic în MCV despre încălcările drepturilor omului, despre protocoalele secrete dintre serviciile de informații și instituțiile din Justiție. În baza acestor protocoale milioane de români s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete în numele luptei anticorupție”. // FALS
Așa cum am arătat deja la Europa FM, analizând în iunie o afirmație similară a domnului Liviu Dragnea, rapoartele oficiale trimise de SRI anual în Parlament arată că, adunate, din 2005 până în 2014, în România s-au strâns 247.585 de autorizații de interceptare. Cert e că acest sfert de milion de mandate nu înseamnă automat și un sfert de milion de oameni vizați de intereceptări. Multe sunt prelungiri pe trei luni. Apoi, sunt situații, mai ales în anchetele Ministerului de Interne sau ale DIICOT, în care același mandat poate viza mai multe persoane. Așadar, pot fi 2-3 oameni ascultați în baza aceluiași mandat și, la fel de bine, 2-3 mandate pentru același om. Niciunul dintre rapoartele oficiale nu indică o medie de cel puțin 8 de ascultați pe mandat pentru a putea vorbi de „milioane” de interceptați în România.
***
2. „Există decizii judecătorești care arată cum s-au falsificat probe, cum s-au modificat transcrierile unor interceptări pentru a crea vinovății sau cum erau șantajați martorii pentru a depune mărturii mincinoase. Nimic despre aceste lucruri în rapoartele MCV. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea pentru care a fost creat”. // FALS
MCV a fost creat în 2007 nu pentru a analiza cum se intrumentează dosarele de corupție în România și în Bulgaria, ci pentru „o verificare a progreselor realizate de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice domeniului reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției”. O arată preambului Deciziei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 care menționează, în anexă și cele patru obiective concrete ale MCV. Între acestea, responsabilizarea CSM, înființarea ANI și adoptarea de măsuri suplimentare pentru combaterea corupției.
***
3. „Comisia de la Veneția spunea că în sistemul sovietic parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească. În ultimii patru ani, peste 3000 de magistrați au fost cercetați de DNA. Practic, jumătate dintre magistrații din România au avut ani de zile dosare prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată”. // FALS
Așa cum am arătat la Europa FM, mai puțin de 2% dintre magistrați au dosare de corupție în instanță. Alte 451 de sesizări sunt „în curs de soluționare”, adică fie în verificări, fie în sertarele DNA.
***
4. „Prin dosare contrafăcute, au fost înlăturați din funcție un judecător al CCR, un vicepreședinte al CSM, patru judecători ai ÎCCJ, mai mulți judecători de instanțe superioare, un procuror general, un șef de parchet superior. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate. Dar ei au fost înlăturați”. // PARȚIAL FALS
Premierul Viorica Dăncilă face referire, între altele, la dosarele lui Toni Greblă (achitat), Tiberiu Nițu (clasat) și ale judecătorilor ÎCCJ Anton Pandrea, Corina Corbu, Gabriela Bârsan și Iuliana Pușoiu (de asemenea, achitați). Toți ar fi fost „înlăturați” din funcții ca urmare a anchetării, susține Viorica Dăncilă.
Potrivit datelor CSM, Corina Corbu și Gabriela Bârsan sunt în continuare judecători la Curtea Supremă. Iar Toni Greblă a fost numit recent secretar general al Guvernului. A demisionat, într-adevăr, de la Curtea Constituțională în 2015 în contextul anchetării de către DNA, însă retragerea a fost, în cele din urmă, o opțiune personală. Legea îi permitea să rămână judecător cu condiția suspendării din funcție în perioada judecării dosarului și cu posibilitatea reluării mandatului în situația achitării.
***
5. „Noile legi ale Justiției le redau judecătorilor independența. Niciun decident politic nu mai intervine în numirea și revocarea judecătorilor”. // IMPOSIBIL DE VERIFICAT
Modificarea Statutului magistraților, la care face referire premierul Viorica Dăncilă, nu a fost încă promulgată. Așadar nu se poate vorbi în acest moment de efectele unei legi care nu este în vigoare. (Parcursul legislativ poate fi consuoltat pe site-ul Camerei Deputaților)
***
6. „Despre mitingul din 10 august, văd că este acuzată Jandarmeria că a intervenit la un miting neautorizat împotriva unor manifestanți violenți care au încercat să ocupe clădirea Guvernului. Nu am văzut aceeași poziție față de evenimentul de săptămâna trecută de la Bruxelles sau față de alte mitinguri din Franța, Spania, Germania, Marea Britanie, când forțele de ordine au intervenit cu exact aceleași mijloace și cu aceleași proceduri ca cele folosite în România”. // FALS
Nici Comisia Europeană, nici europarlamentarii nu au acuzat Jandarmeria că a ripostat la violențe, ci că a agresat mii de manifestanți pașnici. Sunt elocvente luările de poziție ale prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, și ale europarlamentarului spaniol Esteban Gonzales Pons (PPE).
Mai mult, premierul le-a reproșat europarlamentarilor că nu au fost la fel de critici și zilele trecute, când poliția din Bruxelles a ripostat cu gaze lacrimogene la o demonstrație din capitala Belgiei. Diferența e aceea că la mitingul din 28 septembrie de la Bruxelles – un protest al sindicatului polițiștilor și pompierilor – forțele de ordine au răspuns doar în zona în care s-a încercat forțarea unui gard de delimitare, nu au evacuat întregul bulevard, iar printre manifestanți nu se numărau copii sau bătrâni. Presa străină consemnează că a existat o singură victimă – un polițist transportat la spital.
***
7. „Avem în România o largă susținere populară”. // IMPOSIBIL DE VERIFICAT
Ultima verificare la urne a susținerii populare de care se bucură coaliția de guvernământ a fost cea de la alegerile parlamentare din 2016. Așadar, este greu de cuantificat în acest moment, potrivit unor sondaje independente sau conform votului popular, care este popularitatea de care se bucură PSD și ALDE sau Guvernul, ca instituție.
***
8. „Acest Guvern a adus o creștere economică de 7%, a crescut nivelul de trai al românilor și de aceea românii îl iubesc”. // FALS
Statisticile INS arată că economia României a crescut, în primele trei luni din acest an, așadar în guvernarea Dăncilă, cu 4% față de primul trimestru al anului trecut și a stagnat comparativ cu finalul anului. O creștere de 6,% i se poate atribui, eventual, Guvernului Tudose pe care Cabinetul Dăncilă l-a înlocuit.
***
9. „Reforma în ceea ce privește legile Justiției este inițiată în Parlament. Și aici există dezinformare, pentru că au arătat cu degetul spre Guvern. Nu, în Parlament au fost inițiate aceste legi”.// PARȚIAL ADEVĂRAT
În realitate, proiectele de la care a pornit modificarea legilor Justiției au fost redactate la Ministerul Justiției. Textul lor a fost adus în Parlament de ministrul Tudorel Toader. Comisia specială parlamentară condusă de Florin Iordache a preluat aceste inițiative și. Ulterior, le-a asumat ca inițiative legislative ale parlamentarilor PSD și ALDE membri ai acestei comisii.
Așadar legile Justiției au fost inițiate formal de Parlament, dar informal redactate la Guvern și asumate de ministrul Justiției în acea etapă.
***
10. „Cu siguranță vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Azi (3 octombrie 2018, n.red.) ministrul Justiției va merge la Comisia de la Veneția”.// FALS
Comisia de la Veneția se întâlnește, în plen, abia pe 19 și pe 20 octombrie. Programul poate fi consultat aici.
În realitate, ministrul Tudorel Toader a avut la strasbourg o întâlnire informală cu câțiva dintre membrii Comisiei de la Veneția.
Prin urmare, în decalogul factual – așa cum am numit cele 10 referiri ale doamnei prim-ministru la întâmplări și fapte concrete – șase afirmații sunt false, două pot fi considerate parțial adevărate, iar altele două sunt, deocamdată, imposibil de verificat.
