Prima dintre cele trei legi ale Justiției a trecut luni de Camera Deputaților prin votul majorității PSD-ALDE, sprijinite de UDMR. Ședința care ar fi trebuit să aibă loc marți, 13 decembrie, a fost devansată pentru ca legea să ajungă mai repede la Senat.
Schimbarea Statutului judecătorilor și procurorilor a fost contestată atât în stradă, de protestatari, cât și în Parlament, de reprezentanți ai CSM și ai unora dintre asociațiile de magistrați. Între marile controverse se numără eliminarea sintagmei care le garantează procurorilor independența.
Totodată, așa cum arată azi, noua lege le interzice judecătorilor și procurorilor să mai critice Parlamentul sau Guvernul.
Într-o intervenție la Antena 3, domnul Florin Iordache a explicat recent cum au ajuns PSD și ALDE să propună acest amendament.
„Am trecut acolo că nici politicienii nu trebuie să defăimeze o altă putere. Prin respect instituțional între puterile statului, trebuie să se abțină de la a defăima alte puteri. Deci, ceea ce ne este interzis nouă să le fie interzis și judecătorilor. Dacă mie îmi este interzis să critic un judecător sau un procuror cred că trebuie, prin e galitate de măsură, și un judecător sau un procuror să critice o altă putere”, a spus președintele Comisiei speciale în care s-au făcut modificările.
Am verificat la Europa FM dacă această „egalitate de măsură” despre care vorbește fostul ministru al Justiției există. Altfel spus, dacă argumentul că și parlamentarii au o interdicție similară este sau nu unul veridic.
Interdicția ca judecătorii și procurorii să mai critice Guvernul și Parlamentul a apărut după o vară în care Procurorul General, Augustin Lazăr, a ripostat constant față de inițiativele venite din Parlament. Ultima sa poziție publică, de exemplu, critică chiar schimbarea Statutului magistraților. Șeful parchetelor din România o echivalează cu „tentativa unor puteri ale statului de a lipsi procurorii de independență pe căi dubioase, prin proiecte și proceduri parlamentare viciate ori prin manopere puse la cale în cercuri politice cu interese.”
Așa că majoritatea a votat ca pe viitor atât procurorii, cât și judecătorii să fie obligați să se abțină de la exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa Legislativului și a Executivului. Argumentul public al deputatului PSD Florin Iordache a fost acela că și politicienilor li s-ar fi impus să respecte aceleași reguli.
Am verificat, astfel, ce limite reale le trasează legile parlamentarilor când vine vorba de remarci la adresa Justiției. Statutul deputaților și senatorilor stabilește incompatibilități și situații de conflict de interese, dar nu impune nicio interdicție de acest fel (v. art 15-19). Dimpotrivă, garantează imunitatea pentru opinii politice (art. 20). Iar criticile la adresa magistraților au fost considerate deseori în ultimii ani ca fiind opinii politice.
Singurele consecințe ale unor declarații critice au fost, cel mult, știrile. Reclamați la Consiliul Superior al Magistraturii pentru comentarii susceptibile de a fi afectat independența magistraților, politicieni ca Traian Băsescu, Elena Udrea, Victor Ponta sau chiar Monica Macovei au făcut doar subiectul unui raport al Inspecției Judiciare și apoi al unui comunicat de presă al CSM.
Din octombrie, parlamentarii au totuși și un Cod de conduită. Aici se vorbește de obligația deputaților de a acționa „cu onoare și disciplină ținând cont de principiile separației și echilibrului puterilor în stat” – Art 1, alin (3). După proceduri anevoiase, sancționarea celor care nu respect Codul se rezumă cel mult la un avertisment scris.
De cealaltă parte, procurorii sau judedcătorii care își încalcă statutul pot primi un avertisment, o amendă, dar riscă, în egală măsură, excluderea din magistratură.
„Egalitatea de măsură” nu se dovedește, astfel, a fi un argument veridic. Limitele de exprimare publică impuse magistraților prin noua lege votată în Camera Deputaților nu sunt comparabile cu normele strict etice pe care ar trebui să le respecte parlamentarii. Prin urmare, argumentația deputatului Florin Iordache este PARȚIAL FALSĂ.
