Traiul zilnic s-a scumpit în ultima lună în România peste așteptări. Prețurile mai mari pentru alimentele și serviciile de strictă necesitate erau deja la vedere. Marți au confirmat-o și datele oficiale ale INS: inflația a crescut la 3,2% în noiembrie, peste prognoza Băncii Naționale și peste ce estima Guvernul pentru întreg anul viitor.
Întrebat de jurnaliști cum s-a ajuns la cea mai ridicată inflaţie din ultimi patru ani, ministrul Finanțelor, domnul Ionuț Mișa, a dat o explicație fără vreo legătură cu deciziile luate la Palatul Victoria.
Reporter: De ce avem inflație 3,2%?
Ionuț Mișa: „Pentru că suntem într-o tendință regională din acest punct de vedere. Da? O tendință regională poate influența costul prețurilor din economie – știți foarte bine că e un factor care influențează inflația. Sunt mai multe elemente din acest punct de vedere, dar acestea sunt câteva dintre ele. Trebuie să țineti cont foarte mult și de tendința în care se află Europa. Pentru că vorbim de o inflație în creștere la nivelul întregii Europe.”
Am verificat la Europa FM cum stau lucrurile în restul Europei și cât influențează situația din regiune prețurile de la noi.
„O tendință la nivel mondial” era, nu demult, explicația Guvernului pentru creșterea prețului benzinei. După trei luni, o justificare similară vine pentru scumpirea celor mai importante alimente și servicii – pâine, carne, lapte, ouă, îmbrăcăminte, salubritate și așa mai departe. O tendință de data aceasta regională, spune ministrul Finanțelor.
Ne-am uitat așadar la datele oficiale raportate de Eurostat și de institutele de statistică ale țărilor din jur pentru a vedea în ce măsură e România în această tendință.
Inflația estimată de Eurostat ca medie în țările Uniunii Europene era la finalul lunii noiembrie de 1,5%. O ușoară creștere față de luna precedentă, dar, de fapt, o revenire la nivelul prețurilor din august și septembrie.
În Zona Euro costul coșului strict necesar a rămas mai mult sau mai puțin același. Inflația a crescut cu doar 0,1%. Salturi mai semnificative au apărut în Europa de Est. Dacă Cehia a păstrat ritmul țărilor din Zona Euro, în Ungaria, inflația a urcat cu 0,4%, iar în Polonia cu 0,5%. România este însă campioană cu 0.66%. Un record negativ succesiv dacă ne uităm și la luna precedentă, când inflația de la noi urca cu un ritm de două ori mai mare decât cel din Ungaria și din Polonia.
| Inflația față de aceeasi perioadă a anului anterior | Inflația față de luna anterioară | |||
| Octombrie | Noiembrie | Octombrie | Noiembrie | |
| România | 2,63% | 3,23% | 1,28% | 0,66% |
| Polonia | 2,10% | 2,50% | 0,50% | 0,50% |
| Ungaria | 2,20% | 2,50% | 0,30% | 0,40% |
| Cehia | 2,90% | 2,60% | 0,50% | 0,10% |
| Zona Euro | 1,40% | 1,50% | 0,10% | 0,10% |
Iată așadar că România nu se limitează la trendul țărilor europene, ci îl depășește din octombrie încoace. Cum s-a ajuns aici? Explicațiile finanțiștilor contactați de Europa FM coincid, în mare parte, cu cele din ultimul raport al Băncii Naționale – o cerere mult mai mare decât oferta internă care vine, mai ales, din mărirea cu peste 20% a salariilor bugetarilor propusă de Guvern și decisă de Parlament; o creștere economică de peste 8 procente bazată foarte mult pe consum; același consum de produse în mare parte importate – nu este însă și cazul ouălor, de exemplu, pe care românii le cumpără în proporție de peste 90% de la producătorii interni; nu în ultimul rând, o explozie a prețurilor de producție după ce benzina și motorina s-au scumpit în septembrie odată cu reintroducerea supraaccizei, ca și curentul electric. În plus, costul barilului de petrol a urcat peste tot în lume.
Influențele deciziilor politice interne sunt, așadar, cel puțin la fel de importante ca și cauzele externe. Prin urmare, afirmația ministrului Ionuț Mișa este PARȚIAL FALSĂ.
