Începe, azi, încă o minivacanță de trei zile. De fapt, în România trei zile înseamnă o întreagă vacanță. Atât călătoresc, de regulă, cei mai mulți dintre români, ca și străinii care ne vizitează.
Cât turiștii își găsesc tot mai greu locuri în care și-ar dori să revină, în discursurile oficiale turismul e ba „prioritate”, ba „domeniu de maxim interes”.
Iată ce spunea zilele trecute, doamna Rovana Plumb, ministrul Fonddurilor europene, în prezența comisarului european pentru Piață internă și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: „Pe perioada anterioară – 2007-2013 – am avut o creștere substanțială a numărului de vizitatori, cât și creșterea calității serviciilor în turism. Ca urmare a fondurilor europene, pot să vă spun că s-au înregistrat creșteri de două-trei ori ale numărului de sosiri în unitățile de cazare din România.”
Am verificat la Europa FM pe ce a dat România banii europeni și câți turiști a câștigat.
La început a fost frunza. Aparent, România europeană depășea mai vechiul vis guvernamental „Dracula Park” și ieșea în lume să-i arate Vestului Grădina Carpaților.
Imagini panoramice se rostogoleau pe cele mai cunoscute canale internaționale de televiziune și trei mari sportivi chemau turiști în România în timp ce guvernele împărțeau în stânga și în dreapta bani de la Bruxelles – și pentru promovare, și pentru investiții.
Ce s-a ales de un miliard și jumătate de euro cât s-a investit oficial în turism din 2007 încoace? A crescut numărul locurilor de cazare, mai ales în pensiunile agroturistice. Dacă toate hotelurile și vilele ar fi, ipotetic, ocupate în totalitate întregul an, România s-ar putea lăuda cu 80 de milioane de turiști.
În realitate, a avut anul trecut abia 12,1 milioane. Și nu neapărat turiști, ci cazări. Din fiecare 10 astfel de turiști unul e în pelerinaj, iar alți doi în călătorie de afaceri, arată cel mai recent anuar al Instititului Național de Statistică.
Când a intrat în Uniunea Europeană, România avea la 6,9 milioane de vizitatori pe an, majoritatea covârsitoare români. Zece ani mai târziu, are 12,1 milioane. E o creștere importantă, dar nu o triplare, cum crede ministrul Rovana Plumb.
Cu toate că a cheltuit peste 10 milioane de euro cu promovarea în afara țării, România nu e foarte căutată de străini. Aproape 80% dintre cei care-și fac vacanța aici sunt tot români.
Jumătate din cei care rămân peste noapte la hotel sau la o pensiune vin în București sau într-un alt mare oraș. Litoralul nu adună, oficial, decât un milion de oameni pe an. Tot atâția merg spre stațiunile balneare în care statul finanțează încă bilete de tratament pentru pesnionari. Ceva mai mulți aleg muntele.
Prea puțini, însă, față cât a cheltuit Guvernul să-i aducă. Pentru că banii au mers, previzibil, în contracte politice și nu au finanțat vreo investiție strategică în turism. Un raport recent al Ministerului Turismului arată că o treime din proiectele decontate de Bruxelles au lăsat în urmă centre de informare turistică. Mai ales la sate, au angajați fictivi și se dovedesc în mare pare inutile.
Mai mult de jumătate din bani au mers în doar trei județe – Hunedoara, Brașov și Vâlcea. Următoarele favorite au fost Suceava și Neamț, conduse la vremea respectivă de apropiați ai ministrului Elena Udrea. Doar la Suceava vin, cu adevărat, mai mulți turiști. În rest, investițiile nu au făcut o diferență semnificativă, arată documentul oficial.
Între timp, românii s-au obișnuit să treacă granița la sud, inclusiv în weekend. Rivalii bulgari nu aduc cu mult mai mulți turiști decât acum zece ani, dar au convins mult mai mulți străini să-și facă vacanțele la ei în țară. Sunt 5,5 milioane de străini, potrivit INFOSTAT, de două ori mai mulți decât cei care aleg România.
În plus, turiștii stau mai mult în vacanță în Bulgaria, deci lasă și mai mulți bani în hoteluri și în restaurante. Dacă în România doar unul din trei turiști stă mai mult de trei nopți, o vacanță în Bulgaria înseamnă, în medie, 5 zile.
În discursurile politice, turismul rămâne, însă, ba „o preocupare constată”, ba „un domeniu de interes”. Doar realitatea arată contrariul. România a cheltuit un miliard și jumătate de euro în Turism, fără a aduce, în județele în care i-a trimis, mai mulți turiști decât în restul țării.
Aceeași realitate arată că afirmația ministrului Rovana Plumb că România are, după investițiile din fonduri europene, chiar „de trei ori mai mulți” vizitatori decât înainte este FALSĂ.
