Contrele dintre PSD-iști și Corina Crețu – comisarul european propus de PSD să reprezinte România la Bruxelles – au ajuns la scenă deschisă.
„Corina Crețu este motivată de diverse cercuri de interese de la Bruxelles”, reclamă public Codrin Ștefănescu, într-un interviu la Antena 3.
Nervii întinși la maximum vin dintr-o constatare recentă a comisarului european pentru Dezvoltare Regională: timpul trece și România nu a trimis decât un singur mare proiect care să fie finanțat cu bani europeni – magistrala de metrou M6. Cele trei spitale regionale pentru care ar fi trebuit să ia deja 150 de milioane de euro sunt sub semnul întrebării.
Domnul Codrin Ștefănescu face însă socoteala dintr-o altă perspectivă: „Dacă facem cu Banca Europeană de Investiții și cu comisarii și cu consultanții de acolo ne costă de zece ori mai mult, pe banii noștri.
Ne și urmăresc, ne cer și o grămadă de bani pentru consultanță și proiectul durează nu știu cât. Răspunsul nostru este următorul: la fonduri europene am atras… numai anul ăsta avem 9,7 miliarde – deja am plătit – fără 2 miliarde de euro de la Agricultură. Deci ce putem să luăm și ne interesează luăm”, spune social-democratul.
Am verificat la Europa FM dacă stăm atât de bine la fondurile europene încasate deja, cum spune domnul Codrin Ștefănescu.
Cele nouă… erau două. Despre miliardele de euro de la Bruxelles e vorba, socotite când de PSD, când de Ministerul Finanțelor. O eroare de doar 300% . Depinde așadar cine numără.
„Ce putem să luăm și ne interesează luăm”, spune ferm domnul Codrin Ștefănescu. Ne-am uitat în rapoartele de încasări ale Ministerului Finanțelor să vedem ce putem și ce luăm.
Până la final de septembrie, Guvernul Dăncilă a încasat de la Bruxelles 2, 9 miliarde de euro. Mai mult de jumătate sunt subvenții directe acordate anual agricultorilor şi o parte din banii pentru dezoltare rurală şi pescuit. Adică agricultura.
Pentru marile proiecte de infrastructură şi dezvoltare regională de a căror lispă vorbește și comisarul Corina Crețu au ajuns în România chiar mai puțini bani decât anul trecut. Iar 2017 a fost unul dintre anii în care Guvernul a tot găsit scuze pentru încasările slabe.
Dacă rapoartele Finanţelor se opresc la finalul lunii septembrie, Comisia Europeană vine cu date la zi. Iată deci cum stătea România la 1 noiembrie: după aproape patru ani din cei șapte în care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziție 37,5 de miliarde de euro, Guvernul de la București a luat abia 5,4 miliarde.
România cade astfel pe penultimul loc ca grad de implementare a proiectelor europene și rămâne între ultimele șapte după banii încasați deja. O contraperformanță și față de Guvernul Tudose.
Prin urmare, afirmația domnului Codrin Ștefănescu – cum că doar anul acesta am fi atras 9,7 miliarde de euro fără a pune la socoteală și subvențiile pentru agricultură – este FALSĂ.
Implementarea proiectelor europene în Statele Membre la 1 noiembrie 2018. Sursa: Comisia Europeană
