Parlamentarii PSD discută astăzi, de la ora 15.00, care ar fi cea mai convenabilă formulă pentru modificare Codului Penal – prin ordonanță de urgență sau prin angajarea răspunderii de către Guvern în fața Parlamentului. În ambele variante, abuzul în serviciu ar urma să fie redefinit, iar dezbaterea pe această temă redusă la zero. Primul semnal a venit vineri, din partea liderului PSD, Liviu Dragnea.
În locul demisiei din funcția de președinte al Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea a ieșit din ședința conducerii PSD de vineri cu o declarație de solidaritate a Comitetului Executiv și cu un discurs empatic.
„Îmi cer iertare acum miilor de români care unii stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi în tribunale pe baza aceluiași articol sovietic, iar alții sunt târâți pe la DNA şi mai sunt și alte mii sau zeci de mii care nici nu știu că au dosare. Îmi cer iertare că s-a lungit atât de mult elaborarea Codului penal. Maniera pe care eu am avut-o de a avea o abordare procedural corectă, în Parlament, s-a dovedit că a fost una greşită, pentru că în Parlament nu se mai poate vorbi de procedură normală, dezbateri, adoptare și promulgare”, a spus președntele PSD.
La numai câteva ore, sindicatul angajaților din penitenciare a anunțat câți condamnați pentru abuz în serviciu sunt, de fapt, în pușcării. Erau 73, la finalul lunii ianuarie, iar între timp au rămas și mai puțini.
Verificăm azi la Europa FM dacă nu cumva au fost și alte denaturări ale realității în momentul de remușcare publică a domnului Liviu Dragnea.
Descrifrăm azi cum se scrie, pe alocuri subtil, dar și cu scăpări flagrante, povestea unei manipulări.
E joi, 21 iunie 2018, iar domnul Liviu Dragnea e condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Partidul e luat prin surprindere. Cu aerul că se pricepe, doamna Viorica Dăncilă caută breșe în raționamentul judecătorilor. Ca într-un scenariu de stand-up comedy, scrie, în trecere, de „recursul în apel”, dar, dincolo de amuzamentul tuturor juriștilor, pentru marele public concluzia rămâne: condamnarea s-ar baza pe o lege incertă.
A doua zi, vineri, domnul Liviu Dragnea le cere iertare românilor din pușcării pentru că ar fi fost închiși din cauza unui articol de lege neconstituțional. Discursul său – politic – omite să menționeze explicit care ar fi acest articol. Dar mesajul doamnei Dăncilă din preziua căinței televizate anulează orice dubiu – e vorba de articolul pentru care chiar liderul PSD a condamnat și care definește abuzul în serviciu, în Codul Penal.
Așadar, sentința e pusă sub semnul întrebării pentru că, între timp, Curtea Constituțională a cerut Parlamentului redefinirea abuzului în serviciu. Dar are sau nu lucrul acesta legătură cu cazul Dragnea?
Răspunsul e: nu. Așa cum a fost citită sentința în sala de judecată, decizia judecătorilor Curții Supreme s-a bazat pe Codul Penal din 1968, mai favorabil domnului Dagnea decât cel actual. E adevărat, definiția abuzului în serviciu, cum e scrisă în vechiul Cod, a fost dusă în fața Curții Constituționale în două rânduri în ultimii ani. Mai întâi în 2016, de Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, care a fugit între timp în Costa Rica. Apoi, în 2017, de Bombonica Prodana, fosta șoție a președintelui PSD.
În ambele situații, Curtea – cu 3 dintre judecători schimbați între timp – a decis același lucru: articolul din Codul Penal este constituțional (v. decizia 405/2016 și Decizia 392/2018). Doar că trebuie înțeles într-un sens anume. Iar de doi ani, judecătorii țin cont de aceste observații tocmai pentru ca sentințele să nu le fie ulterior infirmate.
E adevărat, tot atunci Parlamentul a fost trimis să rescrie acest text și să pună un prag rezonabil sub care greșeala unui funcționar care costă statul să nu îl ducă în final în pușcărie. Obligația îi este trasată Parlamentului de pe 8 iulie 2016, însă nu are un termen precis. Iar lucrul acesta nu a oprit între timp judecarea dosarelor penale pentru abuz în serviciu.
Dar, dacă am ajuns aici, să vedem cui îi cere iertare domnul Dragnea.
Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru abuz în serviciu, chiar la începutul acestei luni. Niciun PSD-ist n-a contestat legea. Dimpotrivă, Guvernul a declanșat rapid procedura pentru ca fostul ministru al Turismului să fie dat în urmărire generală.
Nicușor Constantinescu – unul dintre vechii baroni ai PSD, fost președinte al Consiliului Județean Constanța – este închis din 2016 din același motiv. În mai a primit încă o condamnare pentru abuz în serviciu. Niciun coleg de partid nu reclamat că legea ar fi șubredă.
Relu Fenechiu – fost ministru al Transporturilor – închis pentru abuz în serviciu, eliberat condiționat anul trecut. Coleg cu domnul Dragnea în guvernul PSD-PNL la momentul condamnării. Nimeni din PSD nu contestat legea nici în cazul său pentru acest articol.
„Sovietic”, cum îl numește acum domnul Dragnea. Iar realitatea e că, deși Codul din 1968 a fost unul de inspirație marxistă, definirea abuzului în serviciu a fost mai degrabă după model francez
Dincolo de demoție, numărăm, iată, nu una, ci trei inexactități în aceeași frază. Nu sunt mii de români în pușcării pentru abuz în serviciu, ci câteva zeci. Nu e vorba de un articol sovietic, ci de unul scris după Codul Penal francez. Iar prima condamnare în dosarul lui Liviu Dragnea s-a bazat pe un articol declarat constituțional doi ani la rând. Prin urmare, afirmația domnului Liviu Dragnea este de trei ori FALSĂ.
