Când nu e ocupat cu schimbarea legilor Justiției, Parlamentul dezbate în aceste zile bugetul pentru 2018. Cu 10 secunde alocate fiecărui parlamentar, discuțiile au fost mai mult o formalitate.
În bugetul de pensii, de pildă, majoritatea PSD-ALDE s-a asigurat că nu e schimbată nicio virgulă în proiectul trimis de Ministerul Finanțelor. Așa-zisa dezbatere le-a dat însă parlamentarilor Puterii prilejul de a-și măguli propriului Guvern.
Iată ce spune deputatul PSD Viorel Ștefan, fost ministru de Finanțe în Guvernul Grindeanu, despre modul în care rezolvă Puterea eterna problemă a deficitului la fondul de pensii: „Aș evidenția și unul dintre efectele benefice ale măsurilor luate de Guvern în concordanță cu programul de guvernare, respectiv acela al diminuării deficitului la bugetul de pensii datorită transferului contribuțiilor de asigurări sociale, dar și al reformei pensiilor speciale.”
Am verificat la Europa FM dacă Guvernul a găsit într-adevăr banii pentru a plăti pensiile anul viitor fără a mai lua de la investiții. Dar și de unde ar urma să vină acești bani. Mai cu seamă, ce aduce la buget „reforma pensiilor speciale” cum o numește Viorel Ștefan.
Bugetul de pensii seamănă în România, de cel puțin șapte ani, cu o gaură neagră. Chiar dacă pensiile sunt, într-o proporție covârșitoare, mici și foarte mici, bugetul Casei Naționale de Pensii Publice se sufocă – banii care vin lunar din salarii sunt încă insuficienți pentru a plăti integral pensiile. Diferența e pusă constant de Ministerul de Finanțe de la bugetul de stat, adică din banii care ar ajunge, în alte condiții, la investiții. Anul acesta e vorba de peste 13 miliarde de lei. Mai puțin decât anul trecut, dar încă foarte mult față de acum 10 ani, când pensiile se plăteau fără mari eforturi.
Cel puțin pe hârtie, acest minus uriaș s-ar reduce anul viitor la jumătate. În proiectul de buget trimis la Parlament, Ministerul Finanțelor și-a asumat că nu va mai fi nevoie să acopere decât 7 din cele 62 de miliarde de lei cât vor însuma pensiile plătite prin Casa Națională.
Întrebarea este cum a ajuns Guvernul la aceste estimări optimiste. Răspunsul fostului ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, pune transferul contribuțiilor pentru asigurări sociale alături de reforma pensiilor speciale pe care PSD ar fi făcut-o în acest an.
Iată cum arată datele, dincolo de discurul politic: pentru a plăti pensiile cu majorările promise, Guvernul are nevoie anul viitor de 5 miliarde de lei peste ce dă acum. În aceste condiții, deficitul urma să ajungă la 19 miliarde de lei – cât 30 de spitale regionale ridicate de la zero.
Ca să îl reducă, Guvernul a decis transferul contribuțiilor sociale de la angajator la salariat. Printr-un artificiu de calcul, suma care va merge la bugetul de pensii crește prim diminuarea impozitului pe venit. De aici câștigă bugetul de pensii, dar pierd primăriile marilor orașe care primeau până acum sume mai mari din impozitele pe salariu ale propriilor locuitori.
Chiar și așa, mutarea contribuțiilor aduce, din calculele Finanțelor, doar 11 miliarde în plus la bugetul de pensii din cele 19. Alte 7 miliarde de lei rămân deficit. Diferența ar veni, după raționamentul Puterii, din reforma pensiilor speciale. Mai exact din prafonarea prin ordonanță de urgență, în luna august, a pensiilor de serviciu care creșteau exponențial odată cu salariile.
Așa-zisa reformă nu a avut însă niciun efect asupra bugetului de pensii. Puținele pensii de serviciu plătite prin Casa Națională, adică cele ale magistraților, diplomaților sau aviatorilor, au avut nevoie de suplimentări și mai mari de la Finanțe, de la lună la lună.
| Pensii de servicu plătite prin CNPP (personal diplomatic, aeronautic, funcționari parlamentari, magistrați, funcționari ai Curții de Conturi, personal auxiliar în Justiție) | |||
| ianuarie 2017 | august 2017 | noiembrie 2017 | |
| Număr de pensii de serviciu | 8.324 | 8.722 | 8.980 |
| Valoarea totală a pensiilor | 65.756.162 | 77.761.934 | 82.107.657 |
| Subvenția necesară de la bugetul de stat | 51.747.118 | 62.076.089 | 66.130.543 |
Sursa datelor: Casa Națională de Pensii Publice
În plus, cele mai multe – aproximativ 150.000 – nu sunt plătite din bugetul de pensii, ci din cel al Internelor, Apărării, al Parlamentului sau al SRI, majorate la ultimele rectificări cu peste 1 miliard de lei tocmai pentru a acoperi pensiile.
„Reforma” din acest an a fost astfel cel mult un plasture peste hemoragia din sistemul pensiilor speciale. Cifrele arată că diferența pentru acoperirea deficitului va veni, în realitate, dintr-o măsură nepopulară – scăderea contribuției individuale la Pilonul II de pensii administrate privat în favoarea Pilonului I.
Prin urmare, afirmația fostului ministru al Finanțelor, Viorel Ștefan, este PARȚIAL FALSĂ
