Cu mii de angajați ai spitalelor care au protestat, joi, în fața Guvernului, Klaus Iohannis pune pe agenda prezidențială tema salariilor bulversate ale bugetarilor. „PSD le-a mărit până le-a micșorat”, spune domnia sa.
La câteva luni după ce a semnat, la rându-i, legea salarizării, domnul Iohannis s-a erijat, luni seara, în critic vechi al politicilor salariale ale Coaliției PSD-ALDE: „Încă de la început, am atras atenția că aceste politici salariale vor produce dezordine fiindcă nu au existat studii de fundamentare serioase, nu au existat negocieri cu partenerii sociali. S-a trecut în forță prin Parlament cu aceste politici și rezultatele se văd acum.”
Am verificat la Europa FM dacă președintele Iohannis a avertizat într-adevăr Guvernul în legătură cu efectele nocive ale Legii salarizării sau suntem în fața unui nou discurs politicianist.
Biologi, chimiști, infirmiere și brancardieri sunt de câteva săptămâni în stradă. O situație care se putea evita, spune domnul Iohannis.
Să fi fost sau nu președintele României politicianul vizionar care a anticipat, de la bun început, ce dezechilibre va aduce în sistemul bugetar noua lege a salarizării? Și, dacă da, a criticat într-adevăr – public, cel puțin – Guvernul pentru „dezordinea” pe care avea să o producă?
Intrăm în arhiva Președinției în căutarea unui avertisment clar sau măcar a unei critici din partea domnului Klaus Iohannis la adresa legii duse în parlament de doamna Olguța Vasilescu și asumată de toți parlamentarii Puterii în aprilie 2017.
Iată cum sună singura luare de poziție a președintelui cât timp legea salarizării a fost în discuție în Parlament. „Cred că necesită încă niște îmbunătățiri. Nu poți să lași salarizarea oamenilor, în special a funcționarilor din administrația publică locală, așa undeva în aer. Este vorba despre funcția publică care trebuie să fie tratată sustenabil, serios la nivel național”, spunea președintele pe 22 mai 2017, la Brașov.
Bugetarii din administrația locală au ieșit, în cele din urmă, cel mai bine. Noile salarii trebuie doar să nu-l depășească pe cel al viceprimarului sau al vicepreședintelui de Consiliu Județean. Iar în nouă luni, nimeni nu s-a plâns de vreo scădere.
Timp de 20 de zile, legea a trecut la Cotroceni printr-o analiză. Atentă și secretă. O spunea la acea vreme Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Președinției, pe 13 iunie 2017: „Legea salarizării a ajuns pe masa Președintelui României vineri. Președintele României a spus că își dorește o analiză foarte clară, obiectivă și foarte bună a modului în care este conceput acest proiect. Tocmai de aceea, în momentul acesta pot să vă spun doar că Legea salarizării se află în analiză, iar domnul Președinte, atunci când va finaliza această analiză, va comunica ce decizie va lua, în funcție de lucrurile pe care le va descoperi în proiectul respectiv.”
Pe 28 iunie 2017, președintele semna noua lege. Fără obiecții pe care să le semnaleze Curții Constituționale și fără a cere Parlamentului să o revizuiască, fie și formal. Prima cădere de guvern din 2017 ținea România atentă la cu totul alte detalii.
În arhiva oficială, povestea legii salarizării se încheie într-o notă arid-optimistă: „Președintele susține necesitatea de creștere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al românilor.” Și cu un truism: „legea ar trebui să rezolve problemele salariale fără să creeze altele”.
În loc de epilog, președintele a învestit un nou guvern căruia i-a pus în vedere că măririle de salarii cer bani, iar banii vin de obicei din taxe. „După ce abia am promulgat legea prin care se măresc salariile românilor, deja se anunță contramăsuri”, spunea Klaus Iohannis la momentul jurământului Guvernului Tudose.
Nici încercările sindicaliștilor de a cere medierea Președinției n-au avut vreun succes. Adevăratele avertismente prezidențiale adresate Guvernului au venit abia în aprilie anul acesta, după un lung șir de proteste.
Dacă ne uităm în urmă, e limpede. Înainte de a semna legea Olguței Vasilescu, președintele a intervenit public doar pentru salariile funcționarilor din primării. Avertismentele sale vagi se refereau la încasările reduse care periclitau plata salariilor mai mari și nicidecum la lipsa studiilor de impact sau a negocierilor cu sindicatele.
Prin urmare, afirmația domnului Klaus Iohannis că „Încă de la început” a „atras atenția că aceste politici salariale vor produce dezordine” se dovedește a fi FALSĂ.
