După o discuție cu prim-ministrul Mihai Tudose, președintele Klaus Iohannis a cerut joi public Coaliției PSD-ALDE să renunțe la „revoluția” fiscală anunțată.
„Țopăiala fiscal-bugetară”, așa cum a numit Klaus Iohannis mutarea unei bune părți a contribuțiilor de la angajator către angajat, n-ar aduce, în analiza Președinției, decât mascarea unei realități: aceea că mărirea de salarii promisă din 2018 ar urma să fie doar una pe hârtie.
„Problema care apare și întrebarea pe care și-o pune orice român: «Bun, mare bulversare mare. Trecem contribuțiile la angajat, rămâne ceva la angajator, scădem impozitul. Dar în buzunar ce rămâne?» Ei – culmea! – nimic. Nimic nu se schimbă în buzunarul românului”, a spus Klaus Iohannis.
Dacă aici vă arătam ce câștigă statul din acest transfer al contribuțiilor sociale, după remarca președintelui că „nimic nu se schimbă în buzunarul românului”, am verificat la Europa FM cum vor sta lucrurile din perspectiva angajatului de această dată. Altfel spus, dacă există sau nu salariați pe care noul Cod fiscal al PSD îi va avantaja.
Cine câștigă și cine pierde bani de la 1 ianuarie? E întrebarea simplă la care niciunul dintre oamenii politici care au apărat sau au înfierat noul Cod fiscal nu a venit până acum cu un răspuns complet onest, dincolo de mesajele pentru electoratul propriu.
„Nimic nu se schimbă în buzunarul românului”, a tras linie președintele Klaus Iohannis sub ordonanța care ar urma să intre astăzi în Guvern.
O simulare detaliată a consecințelor noului Cod fiscal asupra mai multor tipuri de salarii duce, însă, la o concluzie ceva mai nuanțată.
La salariul mediu de 2300 de lei pe care îl primește azi un angajat în România, câștigul nu depășește, într-adevăr, 3 lei, așa cum am arătat și aici.
Dacă are însă un contract limitat la salariul minim pe economie, la finalul lunii ar urma să primească între 100 și 150 de lei în plus. Iar datele statistice arată că un milion și jumătate – adică un sfert – dintre salariații din România se află în această situație. Întrebarea care se pune este câți dintre ei vor rămâne angajați legal odată cu forțarea prin lege, a doua oară în mai puțin de un an, a acestei sume minime pe care o are de plătit un angajator.
Așa cum arată astăzi proiectul ordonanței de urgență a Ministerului de Finanțe, vor exista însă și perdanți. Dacă nu în rândul angajaților – căci în mediul privat situația viitoarelor contracte e încă incertă –, cel puțin în rândul angajatorilor. Exemplul elocvent e al companiilor IT care oferă și cele mai mari salarii din România. Iar problema e tocmai ceea ce în luna iunie venea ca o facilitate (v. Ordinul nr. 409/4020/737/703/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator) – scutirea de impozitul pe venit. Detaliul acesta face ca, pentru a plăti un salariu de 6000 de lei net, cât este media în IT, firma să fie obligată ori să mai pună 10% la cheltuielile actuale, ori să reducă suma dată angajatului.
Dacă tragem linie, e lesne de înțeles că noul Cod fiscal va pune sub semnul întrebării păstrarea intactă a salariilor peste medie din privat, dar va favoriza salaiații cu venituri mici, în bună parte votanți tradiționali ai PSD. Ei vor primi cu 10% mai mult decât câștigă azi. Cu condiția să își poată păstra locurile de muncă.
În concluzie, afirmația președintelui Klaus Iohannis că prin acest nou Cod fiscal „nimic nu se schimbă în buzunarul românului” este PARȚIAL FALSĂ.
