Decizia de neurmărire a patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, de către SRI, este o consecință a faptului că Serviciului Român de Informații i s-au restrâns atribuțiile.
Este ceea ce crede vicepremierul Vasile Dîncu.
Invitat astăzi la Interviurile Europa FM, viceprim-ministrul a explicat că, din punctul său de vedere, decizia Curții Constituționale de a interzice SRI să participe la urmărirea penală în alte dosare decât cele de siguranță națională a fost prea bruscă.
În aceste condiții, Anca Grădinaru l-a întrebat însă pe Vasile Dîncu dacă sănătatea publică nu ține însă de siguranța națională?
“Este, dar nu cred că în acest moment SRI are specialiști care să meargă la detalii, să facă analize în laboratoare. Nu cred că există așa ceva. Trebuie să ne asumăm noi o protecție din interior, în primul rând. Nu cred că SRI ne poate spune ce se întâmplă în fiecare loc și ceea ce poate deveni un mare scandal. Cred că e foarte greu să facă asta. În ultima vreme, trendul a fost să le limităm activitatea, inclusiv în zona corupției, pentru că aici e vorba de corupție. De acolo a ajuns SRI să se ocupe sau să anunțe, să facă informări despre dezinfectanți pentru că probabil a observat probleme legate de corupție, care e într-adevăr o problemă foarte importantă de siguranță națională. Dar aici trebuie să găsim, pe lângă SRI care informează, mecanismele cele mai importante ca sistemul să fie apărat din interior”, a răspuns vicepremierul.
Vă reamintim, ieri Comisia parlamentară de control a SRI a anunțat că Serviciul a investigat amenințările pe care le prezintă infecţiile nosocomiale, dar nu l-a monitorizat pe patronul Hexi Pharma, cel care coordona producerea dezinfectanților diluați livrați spitalelor.
Comunicatul Comisiei:
,,Serviciul Român de Informaţii a obţinut şi valorificat ”un număr semnificativ de date şi informaţii” – aşa cum rezultă din comunicatul de presă anterior al Comisiei, care sintetizează controlul efectuat pe problematica infecţiilor intraspitaliceşti/nosocomiale, în general, şi pe cazul Hexi Pharma, în particular – inclusiv cu privire la ”activităţi ilicite ale mai multor persoane fizice şi entităţi comerciale, printre care şi firma Hexi Pharma, respectiv responsabili din cadrul acesteia”.
Datele care puneau în evidenţă săvârşirea unor fapte cu caracter penal au fost valorificate prin informarea organelor de urmărire penală.
Cu referire clară la solicitarea pe care Comisia a adresat-o Serviciului Român de Informaţii (în ce măsură se poate integra cazul Hexi Pharma ca “un caz de securitate naţională”), din verificările Comisiei a rezultat că în prezent SRI este angajat, potrivit legislaţiei în vigoare, în cooperarea cu organele de urmărire penală.
”Această cooperare se realizează conform legislaţiei în vigoare şi cu respectarea condiţionărilor impuse de Decizia 51/2016 a CCR. Pe de o parte, această situaţie exclude competenţa Serviciului Român de Informaţii în implementarea măsurilor autorizate de magistraţi, în cadrul dosarului penal. Pe de altă parte, ulterior informărilor transmise către organele de aplicare a legii, nu au rezultat temeiuri operative suplimentare care să fundamenteze oportunitatea şi legalitatea deschiderii unei noi operaţiuni informative la nivelul Serviciului”, se arată în comunicat.
Comisia concluzionează că, ”la nivelul SRI au fost şi sunt în derulare mai multe cazuri de securitate naţională (operaţiuni informative) în problematica infecţiilor nosocomiale şi intraspitaliceşti, din care au rezultat date şi informaţii relevante, inclusiv cu privire la Hexi Pharma, dar compania Hexi Pharma sau reprezentanţi ai acesteia nu au constituit, în sine, «un caz de securitate naţională»”.
În ceea ce priveşte o altă solicitare a Comisiei, respectiv posibilitatea utilizării unui mandat de securitate naţională, în acest caz, pentru persoanele implicate şi, în particular, pentru Dan Condrea, sursa citată arată că, în activităţile SRI, mandatul de securitate naţională este utilizat proporţional cu gradul de manifestare a ameninţărilor concrete la adresa securităţii naţionale şi în situaţii în care sunt epuizate posibilităţile de documentare prin alte mijloace şi metode specifice activităţii informativ operative.,,
