Într-un comentariu pe pagina personală de Facebook, Varujan Vosganian contestă protestele și statisticile care arată că 2/3 dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. ”Rata șomajului în România este în jur de 4%, una dintre cele mai scăzute din Europa, la jumătate față de șomajul din zona euro. La noi ar protesta, mai degrabă, patronii care nu găsesc salariați decât salariații care nu găsesc patroni”, își începe comentariul Varujan Vosganian.
Vicepreşedintele ALDE, Varujan Vosganian, consideră că protestele sunt alimentate de ”singurele categorii care rămân sunt patronii, managerii din sectorul privat și salariații din domeniul financiar-bancar ori din companiile străine. Managerii nu au destul timp, iar salariații marilor corporații nu au destulă răbdare pentru a da consistență protestelor”.
”Cine ne sunt protestatarii?
În istoria recentă a protestelor din România apar noutăți. Pentru a fi în ton cu alte mișcări de stradă din Europa, protestele încearcă să capete motivații de natură economică. Primele rezultate s-au văzut: o participare firavă, lipsită de convingere. Putea fi, însă, altfel? Cine ar putea fi susținătorii revoltați ai unor revendicări de natură economică? Să-i luăm pe rând:
1. Cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Rata șomajului în România este în jur de 4%, una dintre cele mai scăzute din Europa, la jumătate față de șomajul din zona euro. La noi ar protesta, mai degrabă, patronii care nu găsesc salariați decât salariații care nu găsesc patroni.
2. Salariații bugetari. Cu excepția câtorva categorii restrânse, cărora noua legislație a salarizării le-a răpit unele drepturi, salariații bugetari nu au motive de revoltă. Dimpotrivă, leafa la stat devine, adesea, ispititoare chiar și pentru personalul din sectorul privat. Ba se mai aude că bugetarii vor primi, începând cu 2019, și două salarii minime pe an, ca indemnizație de hrană.
3. Salariații cu venituri mici. Probabil că dintre toate categoriile salariale, cei din această categorie au cele mai mici motive de revoltă. Salariul minim a crescut în ultimii doi ani de la 1250 lei în 2016 la 1900 în 2018. Începând cu 1 ianuarie 2019, salariul minim va urca la 2080 lei iar pentru alte categorii chiar mai mult: la 2350 (pentru cei cu studii superioare și vechime de un an) sau chiar la 3000 lei (pentru cei din construcții).
4. Pensionarii. În ultimii ani pensiile au avut creșteri substanțiale. Punctul de pensie a crescut de la 871 de lei în 2016 la 1100 de lei în 2018. Legea pensiilor, proaspăt votată în Parlament, nu oferă pensionarilor niciun motiv de nemulțumire.
5. Singurele categorii care rămân sunt patronii, managerii din sectorul privat și salariații din domeniul financiar-bancar ori din companiile străine. Managerii nu au destul timp, iar salariații marilor corporații nu au destulă răbdare pentru a da consistență protestelor. Cât despre patroni, ei utilizează alte mijloace de convingere a elitei politice decât statul în stradă.
Așadar, când e vorba de motivații economice, cine ne sunt protestatarii? E drept, statisticile arată că două treimi dintre români spun că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Numai că piețele publice nu se pot umple cu oameni statistici”, a comentat Varujan Vosganian, duminică, pe contul său de Facebook.
