Economiile mai multor state se îndreaptă în această perioadă către zonele de război. Mai mulți lideri militari europeni au cerut oficialilor de stat să gândească organizarea financiară în acest sens. Elitele militare și cele politice se așteaptă ca pe termen mediu țările NATO să fie atacate de Rusia, iar primele care să intre în vizorul rușilor să fie Țările Baltice. Pornind de la materialul său „Război mondial sau păci nedrepte cu dictaturile agresoare? Dilema deceniului care va schimba lumea”, profesorul Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, a explicat la Europa FM în emisiunea „România în Direct” că „În acest moment, dacă suntem atenți la toate semnalele și indiciile existente în spațiul public occidental înțelegem că sunt mai mulți susținători în spațiul euro-atlantic în acest moment ai unei formule de compromis cu agresorul”.
Mai mult, profesorul Valentin Naumescu a mai explicat că „Vladimir Putin dacă ar fi invitat de marile puteri – de un nou președinte american – să negocieze un nou echilibru de puteri în regiune ar putea veni și cu alte pretenții care nu se referă doar la teritorii și la Ucraina. De exemplu, și ne temem de lucrul acesta, ar fi vorba despre o renunțare la planurile de consolidare militară a NATO pe flancul estic”.
Ce am putea înțelege în acest moment printr-un „mare război”?
„O confruntare militară între puterile agresoare și principala alianță politică militară – NATO. Acesta ar fi scenariul maximal, care ar reprezenta viziunea unui război mare, global, pentru că se înfruntă mari puteri”, a explicat profesorul Valentin Naumescu la Europa FM în emisiunea „România în Direct”.
Ce ar însemna conceptul de „pace nedreaptă”?
Pacea nedreaptă ar însemna să fie făcut „un compromis cu agresorul” a explicat profesorul Valentin Naumescu la Europa FM.
„Ne referim la un compromis în care nu doar victima, ci și lumea occidentală trebuie să-l accepte. S-ar putea ca o astfel de pace nedreaptă să vină și cu alte limitări, nu doat cu pierderi teritoriale”, a spus profesorul Valentin Naumescu.
Cătălin Striblea: Ar vrea să preia din nou controlul sau să aibă un cuvânt de spus asupra Europei estice, inclusiv asupra noastră.
Valentin Naumescu: „Și într-un caz și într-un altul. Este vorba despre un abuz. Pentru că vorbim aici de țpri suverane, de democrații care și-au exprimat clar voința politică și direcția strategică pe care vor să evolueze în anii în care urmează. Deci orice limitare a voinței lor, orice raport de putere ar însemna un abuz”.
Valentin Naumescu: „În acest moment, dacă suntem atenți la toate semnalele și indiciile existente în spațiul public occidental înțelegem că sunt mai mulți susținători în spațiul euro-atlantic în acest moment ai unei formule de compromis cu agresorul”
Cătălin Striblea: Ne spuneați că Putin ar putea solicita sau ar face un abuz asupra unor țări care își hotărăsc în mod democratic și de unele singure viitorul. Și acest lucru – îmi dau seama din ce scrieți – este inacceptabil pentru democrațiile noastre.
Valentin Naumescu: „Nu, eu nu am spus că este inacceptabil. Eu am spus că ne aflăm în fața unei dileme. Dilema este o situație prin care suntem puși în fața a două variante, două alternative – proaste ambele. Care vin cu dezavantaje importante. Este clar că una dintre cele două va fi acceptată în cele din urmă, pentru că asta este de fapt o dilemă și rolul acestei analize este de a clarifica această situație în care ne aflăm și în care spuneam că la un moment dat trebuie adoptată o opțiune fundamentală a lumii occidentale democratice în relația cu agresorul.
Acceptăm sau nu acceptăm agresiunea? Ambele variante vin cu costuri foarte importante, neplăcute, ambele sunt dureroase și niciuna nu ne garantează că vom fi mulțumiți de rezultatele obținute. Nu că este inacceptabil, pentru că spun la sfârșitul articolului că în acest moment, dacă suntem atenți la toate semnalele și indiciile existente în spațiul public occidental înțelegem că sunt mai mulți susținători în spațiul euro-atlantic în acest moment ai unei formule de compromis cu agresorul decât cei care susțin confruntarea militară cu Rusia”.
Valentin Naumescu: „Aceste agresiuni nu vor dispărea de la sine – de asta sunt absolut sigur. Odată ce agresorii nu sunt înfruntați în mod direct, agresiunile vor deveni din ce în ce mai multe și mai mari”
„Aceasta este realitatea în acest moment și ea s-ar putea să fie întărită în decursul acestui an de rezultatele alegerilor în special ale celor din Statele Unite din 5 noiembrie și al celor europene. Deocamdată, dacă este să facem un bilanț al celor care sunt de-o parte și de alta, vedem că opțiunea pro-război are mult mai puțini susținători. Și este de înțeles din motive culturale, care țin de cultura politică-occidentală”, a mai spus Valentin Naumescu.
Cătălin Striblea: Primim multe mesaje, iar unul dintre el spune așa: „Tensiunile cresc în toată lumea. Cumva această tensiune trebuie descărcată. Cred că s-a trecut pragul unor negocieri”, spune ascultătorul nostru. Așa ați simțit și dumneavoastră?
Valentin Naumescu: „Da, este un moment critic al istoriei. Sigur că au trecut câteva decenii de pace în această ordine mondială postbelică și sigur că au apărut puteri revizioniste. Asta s-a întâmplat întotdeauna în istorie, atunci când apar puteri revizioniste, puteri nemulțumite de ordinea politică actuală, ele vor încerca să schimbe această ordine prin mijloace militare, pentru a ocupa o poziție mai bună la masa negocierilor, pentru a li se recunoaște influența. Eu mă tem că ascultătorul are dreptate în sensul în care aceste agresiuni nu vor dispărea de la sine – de asta sunt absolut sigur. Odată ce agresorii nu sunt înfruntați în mod direct, agresiunile vor deveni din ce în ce mai multe și mai mari. Ne arată foarte clar istoria. Acesta este sensul”.
Ce înseamnă o pace nedreaptă pentru România?
„Și pentru România – deși nu suntem implicați în mod direct în acest război – pacea poate fi nedreaptă. Din multe puncte de vedere. Vă spuneam că Vladimir Putin dacă ar fi invitat de marile puteri, de un nou președinte american să negocieze un nou echilibru de puteri în regiune ar putea veni și cu alte pretenții care nu se referă doar la teritorii și la Ucraina.
De exemplu, și ne temem de lucrul acesta, ar fi vorba despre o renunțare la planurile de consolidare militară a NATO pe flancul estic. La o reducere a prezenței strategice și militare americane, la o reducere sau desființare a bazelor militare americane și aici avem în vedere nu doar România care este membră a NATO, dar suntem foarte interesați și de ceea ce se întâmplă cu securitatea Republicii Moldova care ar putea fi următoarea victimă pe lista lui Vladimir Putin.
Deci sunt multe consecințe care ar putea veni în cascadă de la o înfrângere, de la un compromis sau o pace nedreaptă care ar putea fi impuse Ucrainei de exemplu prin suprimarea ajutorului militar, pentru că este clar din păcate că Ucraina continuă această luptă eroică doar cu ajutorul și sprijinul financiar occidental, iar dacă acest ajutor s-ar opri Ucraina probabil foarte multă vreme fără arme și munișii probabil nu ar putea continua rezsistența în fața agresorului rus”, a explicat Valentin Naumescu la Europa FM.
Întregul material realizat și semnat de profesorul Valentin Naumescu poate fi citiți aici.
Urmărește emisiunea „România în Direct” aici
Sursa foto: Shutterstock
