Managerul Institutului Național al Patrimoniului spune, la Europa FM, că decizia de includere a peisajului minier de la Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO confirmă valoarea excepțională a sitului din Munții Apuseni.
Ștefan Bâlici atrage atenția că decizia UNESCO obligă autoritățile centrale și locale să ia măsuri rapid.
Potrivit lui, în timp ce Guvernul trebuie să atragă fondurile necesare conservării și dezvoltării zonei, Primăria Roșia Montană trebuie să realizeze planurile urbanistice.
La rândul său, fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, cea care a depus dosarul de candidatură a sitului la UNESCO în 2016, spune că succesul de acum este unul de echipă.
La rândul său, șeful delegației României la UNESCO, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Demeter Andras Istvan, spune că, pentru început, trebuie actualizate costurile intervențiileor ce urmează a fi realizate la Roșia Montană.
Într-un interviu acordat Europa FM, președintele Alburnus Maior, inițiator al “Mișcării Salvați Roșia Montană”, a salutat decizia.
“Greul de abia începe pentru Roșia Montană… În fiecare domeniu este câte un gol. Vreau să văd exact planul Guvernului, al autorităților locale, pentru că nu doar intrarea în [lista] UNESCO este capătul de linie. De acum începe reconstrucția Roșiei Montane. Dacă nu sunt atenți roșienii, iar li se ia cireașa de pe tort și vor fi duși în direcții unde vor alții”, ne-a declarat Eugen David.
Roșia Montană adăpostește unele dintre cele mai mari rezerve de aur și argint ale lumii, iar decizia UNESCO îi nemulțumește pe cei care și-ar fi dorit exploatarea zăcămintelor.
- Adriana Sârbu
Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, nu exclude lansarea unei noi acţiuni în justiţie, după ce situl a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Potrivit unui comunicat de presă, citat de AFP, cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”.
Decizia de includere în lista UNESCO a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune.
Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte ”un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, ”cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU care a recomandat clasarea sa.
România a depus dosarul în urmă cu 5 ani.
„În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”, a scris pe Facebook Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO.
Președintele Klaus Iohannis a reacționat pe Facebook.
„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a scris șeful statului.
“Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.
Astăzi, munca de cercetare științifică, documentare și conservare de aproape două decenii a specialiștilor și comunității patrimoniale din România și din lume este răsplătită prin recunoașterea de către UNESCO a valorii universale excepționale a sitului de la Roșia Montană. Protejat integral ca monument istoric de legislația din România, Peisajul cultural minier Roșia Montană intră astăzi în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internațională se poate transforma în cooperare și asistență tehnică pentru conservarea și restaurare.
Comunitatea din Roșia Montană – greu încercată în aceste zile de inundațiile catastrofale din zonă – și comunitățile patrimoniale din întreaga țară sunt beneficiari ai acestui nou statut și, în același timp, parteneri al Statului în programul de măsuri necesar a fi definit și implementat pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului și dezvoltarea durabilă a zonei”, potrivit unui comunicat.
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.
Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Agerpres amintește că firma Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
