Roxana Wring, președintele USR București, a lansat în dezbatere publică o propunere radicală de reorganizare administrativă a Bucureștiului și județului Ilfov.
”Organizarea Bucurestiului și apariţia sectoarelor datează din 1927, odată cu prima Lege a Capitalei București care împarte orașul în două zone: zona centrală și zona periferică. Zona centrală conţinea la rândul ei 4 sectoare: Galben, Negru, Albastru și Verde, iar cea periferică 13 comune suburbane.
După 23 august 1944 a urmat reorganizarea în 3 sectoare (Galben, Negru, Albastru). In 1950, Bucureștiul a fost împărţit în 8 raioane, care aveau să redevină sectoare în 1968 (alături de 12 comune suburbane și 23 de sate).
Ultima reorganizare administrativă a avut loc în 1979, când cele 8 sectoare au fost comasate în cele 6 care au supravieţuit până astăzi”, își introduc reprezentanții USR București inițiativa.
”Modelul sectoarelor delimitează zone mari și neuniforme din punct de vedere al dezvoltării urbane și sociale, ignorând mode‑lul organic de creștere și formare a orașului.
Cel mai bun exemplu în acest sens este zona centrală a Bucureștiului, care este astăzi împărţită administrativ între mai multe sectoare.
Acest lucru îngreunează gestionarea optimă a serviciilor oferite de autorităţile publice și face imposibilă o planificare urbană coerentă în vederea conservării valorilor arhitecturale și culturale ale orașului”, motivează partidul în documentul prezentat miercuri.
”Judeţul Ilfov și Municipiul București alcătuiesc împreună o singură zonă din punct de vedere funcţional.
Cu toate acestea, împărţirea administrativă actuală rupe această zonă în două unităţi care nu comunică, nu colaborează și nu funcţionează în bene‑ficiul cetăţeanului.
Singura raţiune de a fi a judeţului Ilfov ca unitate administrativă de sine stătătoare este una politică, așa cum au demonstrat‑o ultimii 20 de ani.
Ilfovul are un Consiliu Judeţean, 40 primării (8 orașe, 32 comune) și tot atâtea consi‑lii locale. La o populaţie de 364.241 locuitori, cam cât sectorul 6, Ilfovul are de 40 de ori mai mulţi aleși locali”, motivează USR propunerea pentru desființarea sectoarelor din București și integrarea localităților din jurul Capitalei într-o Zonă Metropolitană.
Concret, planul propus azi vizează desființarea structurii administrative a Judeţului Ilfov și structurile administrative de sector. Se înfiinţează Zona Metropolitană București ce va fi administrată prin structurile menţionate mai sus.
Bucureștiul se reorganizează în 20 de districte, fiecare dis‑trict incluzând mai multe cartiere grupate coerent și funcţional (zona centrală va fi unul din cele 20 de districte).
Districtele sunt unităţi administrative funcţionale fără perso‑nalitate juridică proprie în cadrul Municipiului București, al căror scop este să aducă decizia și acţiunea edilitară mai aproape de cetăţeni.
Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv urbanistice, istorice și culturale.La nivelul fiecărui district funcţionează un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de pro‑prietari și locuitorii din district.
Ședinţele acestui For Comunitar sunt lunare, iar prezenţa consilierilor municipali aleși în districtul respectiv este obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului.O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei Municipiului București sunt realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat.
Liderul consilierilor la nivel de district (cel care obţine cel mai mare număr de voturi în alegeri) primește responsabilitatea supravegherii acti‑vităţilor de natură executivă realizate la nivel districtual
Potrivit proiectului, Zona Metropolitană București include Capitala și localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administrarea acesteia se face prin următoarele structuri:
• Administraţia Metropolitană București (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale): structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare.
• Primăria Municipiului București și Consiliul Municipal: structură executivă și, respectiv, deliberativă, cu o nouă organizare și cu atribuţii mai clar definite.
• Primăriile localităţilor din fostul judeţ Ilfov și Consiliile Locale aferente: structuri care își păstrează rolul și atribuţi‑ile existente, cel puţin până la o viitoare reorganizare administrativă a întregii ţări.
În proiect se introduce și noțiunea de ”buget participativ”. Bugetul participativ înseamnă că anual, o parte din bugetul Primăriei este alocată proiectelor care sunt propuse direct de cetăţeni.
