Maya, în fiecare săptămână, merge în adăpostul bunicii ei, Mona Semeniuc, unde hrănește câinii, ajută la spălarea lor sau dă cu mătura. Desigur, funcționarea unui adăpost presupune munci mult mai grele de atât, total nepotrivite pentru un copil, indiferent cât de inimos ar fi acesta.
Nici costurile de funcționare nu sunt mici, lucru pe care Maya l-a înțeles de când avea 8 ani. Pe atunci, a reușit să-și mobilizeze profesorii și colegii de clasă (mai bine zis, pe părinții lor) să ajute câinii din adăpostul bunicii sale.
“- Dar ai colegi care au câini acasă? Sau pisici? – Da, foarte mulți. Au chiar și 2 sau 3. – Câini de rasă, sau…? – De rasă. Pentru că ei, cumva, nu vor să adopte. Ei sunt “hai să îmi iau un câine de rasă”. Și eu le zic “Păi, în loc să îți iei unul de rasă, de ce nu adopți?”. Plus că cel de la adăpost este pe gratis. Și cu banii cu care ai fi luat un câine de rasă poți să ajuți alte animale. Câinii de la adăpost sunt abandonați, au fost chinuiți în trecut și mai bine faci o faptă bună. – Dacă vei avea un câine la tine acasă, va fi… – Adoptat, da. – Probabil de aici, mă gândesc. – Da, de aici”, crede Maya.
Maya nu are acasă un animal de companie, deși își dorește unul. O va face când va fi sută la sută sigură că poate avea grijă singură de el, pentru că a văzut mulți câini abandonați de stăpâni iresponsabili. Până atunci, are grijă de cei din adăpostul bunicii ei, Mona Semeniuc.
“- Înțeleg că s-a implicat și fără să fie fizic aici. – Țin minte o zi de 4 aprilie, care e Ziua Internațională a Animăluțelor. Pentru a putea să susțin adăpostul, eu am scris două cărți. Întâmplări cu animale. Și într-un 4 aprilie, cred că acum 3 ani, a luat cartea fără să știu și a dus-o la școală. Au avut o temă să prezintă animalul lor de acasă. Maya a spus: “Eu nu am un animal. Am 300.” Învățătoarea a întrebat-o de ce, și atunci a început să povestească. Și de aici, toată lumea, copii, părinți și profesorii au aflat despre adăpostul nostru”, a spus bunica Mayei, Mona Semeniuc.
De atunci, părinții colegilor și profesorii au început să doneze constant. Unii mai fac și voluntariat și printre ei se numără și directoarea Stela Ionescu.
“- A făcut o cutie pe care a lipit poze cu câini. A scris unde, pentru ce e nevoie de donații. A scris adresa de Facebook ca părinții ei să poată vedea ce face bunica ei. Nu s-a limitat la a aștepta, poate donează cineva, poate nu. A vrut să vorbească cu fiecare în parte și să le explice ce face bunica ei și nevoile pentru animale. Iar după sărbători, a stat și le-a mulțumit tututor în parte. – A așteptat să vină părintele, să-și ia copilul… – Exact! – Cu câți părinți a făcut asta? – Oh! Cu peste 60 de părinți! – Cu fiecare, separat? – Absolut. Da.” a povestit directoarea Stela Ionescu.
Pe atunci, Maya avea 8 ani. Și deși mai toți copiii iubesc animalele, puțini ar fi dat dovadă de atâta tenacitate. Cel mai probabil, a moștenit-o de la bunica ei.
“Pentru Maya, bunica ei este un super-erou. Oricând primește o solicitare, chiar dacă nu mai poate și nu mai poate, ea de fiecare dată ajută. Bunica ei a trecut printr-un episod foarte greu. Când era pe patul de moarte, pentru că a avut cancer și a luptat destul de mult cu această boală, Maya povestește că bunica ei era preocupată să salveze animale. Deși, trebuia să se îngrijească de sănătatea ei.”, a continuat Stela Ionescu.
“- Dacă nu sunt indiscret, înainte de a avea acest adăpost, cu ce vă ocupați? – Am avut afacerea mea, dar am închis-o din cauza bolii pe care am avut-o și a tratamentelor. Nu credeam că o să mai trăiesc. În perioada în care eram bolnavă, câinii m-au ajutat să merg mai departe. Dimineața îi hrăneam și vedeam răsăritul de soare. Stăteam pe câmp cu ei în jurul meu și, probabil, asta m-a ajutat să merg mai departe.” a recunoscut bunica Mayei.
“- Ea este bună și grijulie. Și cel mai important, are un suflet bun și vrea să ajute. Adică, ea pune pe altcineva pe primul loc, nu pe ea. Ea spune: “În loc să stau la un film, mă duc la animale, să am grijă de ele”. – Bine, fie spus, duminica, în loc să stai acasă și să te uiți la desene animate, și tu ai venit să ajuți la adăpost. – Mi se pare mai important să vin aici decât să stau să mă uit la televizor sau la telefon”, a mărturisit Maya.
Dacă doriți să o sprijiniți pe Maya, o puteți face trimițând un mail cu intenția dumneavoastră la adresa de mail visez@europafm.ro.
„Urmează-ţi Visul”, o campanie realizată cu sprijinul OMV Petrom
