Se împlinește un an de la dispariția Alexandrei Măceșanu, adolescenta de 15 ani din Caracal răpită și ucisă, pe care autoritățile nu au reușit să o salveze deși a cerut de trei ori ajutor la 112.
Cazul a scos la iveală, între altele, probleme în sistemul de localizare a persoanelor care sună la 112, incompetență la nivelul poliției locale și bâlbe ale procurorilor. Au urmat demisii în poliție și ale miniștrilor de Interne, la STS și la Guvern, iar cazul a fost preluat de structura centrală a DIICOT.
Unchiul Alexandrei, Alexandru Cumpănașu, cel care a mediatizat inițial cazul, a ajuns să candideze toamna trecută la președinție – fără succes. El a fost cel care a făcut publice înregistrările convorbirilor la 112, dar a și alimentat teorii ale conspirației în acest caz (că Alexandra ar fi fost încă în viață, fiind traficată de Gheorghe Dincă).
Dosarul în care Gheorghe Dincă, în vârstă de 66 de ani, este acuzat că a răpit-o și ucis-o pe adolescentă, a fost înregistrat la începutul acestui an la Tribunalul Olt din Slatina. Dincă este acuzat că ar fi avut și o altă victimă, pe Luiza Melencu.
Alături de el, un alt bărbat, Ștefan Risipițeanu, este trimis în judecată pentru că ar fi violat-o pe Melencu în timp ce aceasta era sechestrată în casa lui Dincă. Amândoi sunt închiși în Penitenciarul Craiova, fiind arestați preventiv.
Florian Eniță, comisar șef Serviciul Omoruri al Capitalei, invitat în Ediția Specială: Un an de la cazul Caracal
Comisar-şef de poliţie Radu Gavriș, invitat în Ediția Specială: Un an de la cazul Caracal
Ce s-a schimbat în poliție
La câteva luni de la apariția cazului Caracal, un raport al Ministerului de Interne a arătat că procedurile de intervenție au fost încălcate de mai multe ori, atât de operatorii de la 112, cât și de polițiștii din teren și de conducerea IPJ Olt.
Printre altele, cercetările au fost începute abia a doua zi după ce tatăl fetei a anunțat dispariția și doar pe o arie restrânsă. Șeful Poliției Caracal, chiar și după ce a aflat de apelul Alexandrei la 112, a cerut ajutor de la IPJ Olt la o jumătate de oră după ce a aflat această informație.
O secretară i-a transmis că adjunctul Inspectoratului care era la comandă în acest moment se afla un bilanț al Poliţiei în alt oraș. Iar lucrurile au rămas așa, fără ca șeful Poliției din Caracal să ceară raportarea de urgență a evenimentului către șefii săi ierarhici.
Apoi, chiar și când cei doi adjuncți IPJ Olt au aflat de răpirea minorei, niciunul dintre ei nu a coordonat eficient agenții care să o găsească. Au întârziat peste opt ore cu formarea unui centru de monitorizare.
Interpelat în Parlament în legătură cu măsurile luate după cazul Caracal pentru protejarea cetățenilor, în special a minorilor, Marcel Vela a răspuns spre finalul lui 2019 că Ministerul se concentrează pe partea de prevenție. Pentru că a fost întrebat de măsurile luate punctual în Arad, a spus că au fost suplimentate posturile la poliție cu 5 locuri, astfel încât la 112 să fie câte doi polițiști pe tură.
A adăugat acțiuni împotriva transporturilor ilegale de persoane și a furturilor și de prevenire a delincvenței în școli. A menționat și constituirea unor patrule mixte poliție – jandarmi în centrul orașului, dar printre faptele penale constatate de acestea a menționat doar „deținere și consum substanțe cu efect psihoactiv”.
Europa FM a cerut de la Ministerul de Interne un răspuns privind măsurile luate la nivel național, dar până acum nu am primit răspuns.
La prezentarea bilanțului Poliției pe 2019, ministrul de Interne, Marcel Vela, spunea la începutul acestui an că e îngreunată cercetarea disciplinară a polițiștilor implicați în cazul Caracal, dar și în alte cazuri, „de tot felul de tertipuri pe care le pot folosi poliţiştii pentru a depăşi termenul de prescriere şi a scăpa de sancţiune”. Promitea modificarea acestor termene după modelul celor prevăzute pentru militari.
O altă schimbare ar fi că, de la final de ianuarie 2020, polițiștii au mai multă putere. Ei pot intra în locuințe fără acordul proprietarilor, dacă au indicii că este cineva în pericol, cum ar fi victima unei violențe domestice sau pentru un flagrant. În cazul Caracal poliția a așteptat ore în șir OK-ul de la procuror pentru a verifica locuința lui Gheorghe Dincă.
Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, spune că, în fapt, nu s-a schimbat mare lucru în Poliție.
„Acele sincope, acele gafe și acele practic greșeli care s-au comis în acel caz în continuare unele dintre ele persistă și nu au avut loc schimbări semnificative.”
În continuare nu e o atenție deosebită asupra cazurilor de dispariții de minori.
„La câteva luni de la cazul Caracal a fost încropită o legislație incipientă în ceea ce privește mijloacele și instrumentele juridice pe care să le aibă la dispoziție polițiștii, pentru că până la cazul Caracal orice dispariție era tratată ca și o simplă petiție. Polițiștii nu aveau multe mijloace la dispoziție pentru a putea intercepta telefonul minorului de exemplu și au fost oferite instrumente suplimentare în așa fel încât în cazul unei dispariții procurorul să poată dispune interceptarea telefonului sau localizarea minorului pe baza telefonului mobil pe care îl are asupra sa.”
Ce s-a schimbat la nivelul sistemului 112
Una dintre problemele reclamate anul trecut în cazul Alexandrei a fost localizarea cu întârziere a acesteia, deși a sunat de trei ori la 112. Serviciul de Telecomunicații Speciale nu avea capacitatea de a localiza cu exactitate apelantul.
Din aprilie 2020, localizarea celor care sună la 112 se poate face mai ușor pe telefoanele iPhone și Android, după ce STS a implementat tehnologia Advanced Mobile Location (AML). Aceasta permite transmiterea către sistem a coordonatelor geografice ale locului din care provine apelul, doar pe durata acestuia.
Tot raportul Ministerului de Interne de anul trecut arăta că operatorii de la 112 au o capacitate restrânsă de a obține date de la victime. Dar, dincolo de asta, lipsește și pregătirea. Operatorul care i-a răspuns Alexandrei a avut o atitudine refractară față de ea, constata MAI. La un moment dat, i-a spus chiar să nu mai țină linia ocupată. I s-a promis că vine cineva să o salveze, deși nu era așa.
Din cercetări a reieșit că operatorul 112 lucra singur pe o tură de 24 de ore și prelua uneori mai multe apeluri în același timp.
Cosmin Andreica de la Europol spune însă că în continuare numărul dispecerilor nu este suficient. Implementarea sistemului AML a ajutat, dar nu e suficientă.
„Din experiența proprie vă spun că cei care formează numărul 112 al serviciului de urgență li se cer date suplimentare cu privire la locația în care se află pentru a putea fi identificați. Și atunci e clar că mai trebuie îmbunătățite mecanismele de localizare a persoanelor care sună, astfel încât teoretic, așa cum se întâmplă și în celelalte state ale Uniunii Europene și așa cum ne impune și Comisia Europeană, noi ar trebui ca în momentul în care este apelat serviciul 112 să avem locația exactă a persoanei care sună fără ca să avem nevoie de detalii suplimentare.”
Spune că până la cazul Caracal polițiștii trimiși ca dispeceri la 112 nu aveau niciun fel de pregătire suplimentară. De-atunci s-au făcut niște cursuri, dar crede că mai mult de ochii lumii.
„Au fost câteva cursuri, spunem noi insuficiente, pentru că nu poți să pregătești un astfel de om în decurs de 3 zile sau de 5 zile așa cum s-a întâmplat. Trebuie să ne specializam și să renunțăm la ideea că un polițist trebuie să facă de toate sau prin prisma poziției sale este bun în orice poziție.”
Ce s-a schimbat în justiție
După trecerea de camera preliminară, va începe și judecata în dosarul Caracal la Tribunalul Olt.
Familiile Alexandrei Măceşanu şi Luizei Melencu au cerut în mai retrimiterea rechizitoriului la procurori, pentru a mai fi adăugate probe, dar solicitările au fost respinse în iunie. Și Dincă de altfel ceruse reluarea anchetei, spunând că a fost păcălit de procurori. Dacă inițial a recunoscut că le-a ucis pe cele două fete, în această primăvară a negat faptele.
În urma cazului au început verificări privind dosarele penale referitoare la abuzuri, viol și lipsire de libertate. O anchetă Dela0 a arătat că „3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite”.
Nu s-au schimbat foarte multe în justiție în anul care a trecut, spune Laura Ștefan de la Expert Forum. Ce avem în plus este stabilitate la șefia parchetelor mari, după ce au fost organizate concursuri pentru aceste posturi și nu mai sunt ocupate interimar.
„La DIICOT nu s-au schimbat prea multe lucruri din punct de vedere al managementului și atunci suntem tot cam în același loc.”
Nu crede că există măsuri mici pentru a schimba felul în care justiția gestionează astfel de dosare.
„Cred că e nevoie de muncă multă pentru a conștientiza faptul că victimele violenței, victimele abuzurilor, sunt oameni care au drepturi și care merită să fie tratați serios și cu grijă de autoritățile judiciare și de autoritățile polițienești.”
Laura Ștefan atrage atenția că lucrurile n-au cum să se schimbe atât timp cât mare parte a populației consideră, spre exemplu, că violul în anumite contexte justificat. Iar justiția și poliția nu sunt decât o oglindă destul de fidelă a societății în ansamblul său.
„Avem copii abuzați, iar acuzațiile, în loc să fie cele de viol, sunt acuzații mult mai blânde, de act sexual cu un minor, avem decizii judiciare absolut stupefiante în care violatorul primește o pedeapsă cu suspendare și se întoarce în sânul familiei alături de copilul pe care l-a violat.”
Dă ca exemplu și motivări în decizii judiciare în care minora de 10 ani l-a provocat pe bărbatul de 40 de ani pentru că umbla prin casă în pantaloni scurți. Spune că e nevoie de un efort major în justiție și poliție, dar și la nivelul societății românești.
„Din păcate asta nu e o temă ușoară care să poată fi schimbată printr-o modificare legislativă. Dacă ar fi fost așa, România era prima care rezolva problema asta, pentru că suntem maeștri la adoptat legi, dar atâta timp cât e vorba despre o schimbare de paradigmă care presupune muncă multă și acceptarea faptului că greșim sau că am greșit cred că asta blochează schimbările pe termen scurt și mediu.”
Ce s-a schimbat în societate
Alexandra a fost răpită după ce a plecat din comuna Dobrosloveni din Olt, unde locuia, spre Caracal, cu o mașină la ocazie.
Ministrul Educației de atunci, Ecaterina Andronescu, a fost demisă la acea vreme după ce a declarat că ea a învăţat de acasă să nu se urce în nicio maşină străină.
Problemele cu transportul de la sate la oraș nu s-au rezolvat între timp. Iar, la nivel de societate, blamarea victimelor continuă. A arătat-o, între altele, cazul recent al tinerei de 17 ani din Dîrvari, incendiată de un bărbat condamnat pentru crime și eliberat din închisoare înainte de termen pentru bună purtare.
„Preocuparea noastră principală în acel dosar [Caracal] a fost să arătăm cu degetul de la o instituție la alta”, spune Laura Ștefan de la Expert Forum.
„Nu-i de vină poliția, că-i de vină STS-ul, nu-i de vină STS-ul, că-i de vină cartela prepaid și așa mai departe. În România nimeni nu-și asumă că greșește. Pare să fie o decizie mult prea complicată. Mai bine să arăți cu degetul la altul și să spui că nu tu ești de vină, ci celălalt.”
Sociologul Gelu Duminică spune că, la nivel de societate, suntem tot cam în același punct.
„Societatea românească a rămas la fel de opacă în a vedea de fapt nevoile care există în societate, la fel de slab solidarizată. Uitați ce se întâmplă în pandemie în momentul de față când nu înțelegem că a purta mască e și un semn de respect față de celălalt, nu numai o credință de-a ta. Nu înțelegem că autoritatea trebuie urmărită și trebuie ajutată de foarte multe ori.”
El spune că de multe ori așteptăm ca lucrurile să se schimbe fără să ne întrebăm dacă noi facem ceva pentru această schimbare. Și că nu se așteaptă ca lucrurile să se îmbunătățească prea curând.
„Nu putem să ne dorim doar ca justiția să se schimbe, poliția să se schimbe, toți ceilalți să se schimbe, fără să conștientizăm faptul că în primul rând noi trebuie să ne schimbăm și că ceea ce s-a întâmplat acum un an s-a întâmplat și din cauza faptului că noi nu am vrut să vedem realitățile în care unii copii sunt traficați, unele fete sunt traficate. Nu am vrut să vedem violențele. Nu am vrut să vedem mizeriile alea care se întâmplă zilnic și pe care noi le considerăm normalitate. E mult mai simplu să cauți un vinovat în altă parte, iar cu astfel de atitudine, lucrurile nu vor fi mai bune.”
