Ultima conferință din seria evenimentelor Tax & Finance Forum, organizate de BusinessMark, a avut loc pe 28 noiembrie la Timișoara. Reprezentanți ai companiilor din domeniul fiscal au împărtășit cu invitații prezenți aspecte legate de noutățile legislative, precum și care sunt previziunile din domeniu începând cu 2019.
Elena Gogoneață – Tax Manager FiNEXPERT Consulting a deschis conferința abordând subiectul implicațiilor fiscale în zona taxării directe.
”Câteva dintre modificările survenite în ceea ce privește impozitul pe profit /micro sunt: plafonul pentru aplicarea regimului Micro s-a modificat la 1.000.000 Euro.
Începând cu 1 aprilie 2018 există opțiunea de aplicare, o singură dată, a regimului de impozit pe profit dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: CS de min. 45.000 Lei și minim 2 angajați (inclusiv contracte suspendate, cele cu timp parțial care însumate constituie normă întreagă și contracte de mandat remunerate la nivelul salariului minim brut). Termenul de reîntregire a numărului de salariați este 60 de zile, iar cota de impunere este de 1% (min. 1 salariat) și 3% (niciun salariat)”, a precizat aceasta.
Andreea Giovani – Manager, PwC Romania, a abordat subiectul contribuțiilor la Fondul pentru mediu.
Unul dintre subiectele dezbătute alături de Andreea a reprezentat obligațiile operatorilor economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate, a operatorilor care supraambalează produse ambalate individual în vederea revânzării, a operatorilor economici care dau spre închiriere ambalaje, dar și a celor care introduc pe piață ambalaje de desfacere: ”Aceștia sunt responsabili pentru preluarea și valorificarea de la consumatorii finali a deșeurilor de ambalaje, au de asemenea obligația de a implementa schema privind răspunderea extinsă a producătorului și nu în ultimul rând, au obligația de a asigura reciclarea ori valorificarea ambalajelor primare returnate care au devenit deșeuri”
Corina David – Manager, Consultanță fiscală, Birou Timișoara, KPMG România a fost următorul speaker alături de care am analizat noile prevederi în materie de TVA. ‘În prezent, în ceea ce privește operațiunile cu bunuri între persoane impozabile (B2B), sistemul de TVA actual împarte circulația transfrontalieră a bunurilor în două operațiuni distincte: livrarea intracomunitară scutită și achiziția intracomunitară taxabilă.
Însă, începând cu 1 iulie 2022, se propune ca livrările transfrontaliere de bunuri B2B din cadrul Uniunii să genereze o singură tranzacție din punct de vedere a TVA și anume livrările intr-Unionale. Introducerea acestui concept oferă următoarea definiție: o livrare de bunuri efectuată de o persoană impozabilă către o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă, prin care mărfurile sunt expediate sau transportate de către sau în numele furnizorului sau al persoanei care achiziționează bunurile în UE.’
Sorin Mociofan – Tax Director, NNDKP Consultanță Fiscală, a ales să vorbescă despre deductibilitatea fiscală a serviciilor intra-grup.
Sorin a atins subiecte precum trendurile la nivel international, care este abordarea ANAF pe plan intern, cum arată practica organelor de soluționare a contestației, dar și aprecierile instanțelor de judecată. Acesta mai amintește și câteva dintre cele mai întâlnite constatări ANAF în inspecțiile fiscale: ‚dublarea serviciilor de aceeași natură, dublarea angajaților cu atribuții asemănătoare, situații sau rapoarte de lucru repetitive, identice sau fără detalii suficiente, dublarea competenței adminstratorilor, precum și invocarea prevederilor impozit pe profit pentru constatări pe TVA”.
S-a alăturat discuției Alina Andrei – Partener Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre aspecte privind prețurile de transfer în era post-BEPS și alte evoluții recente ce vizează servicii administrative și management, servicii cu valoare adăugată redusă și servicii cu valoare adaugată mare, aspecte fiscale privind modele de business de tip e-commerce.
Alina a prezentat și aspecte legate de tipurile de servicii de tipul intra-grup: ”dintre serviciile nefacturabile se numără activități ale acționarilor / asociaților (shareholder costs), activități duplicate, asocierile pasive, beneficii incidentale (exemplu: reducerile de taxe la nivel de grup ca urmare a reorganizărilor grupului). Pe de altă parte, în cazul serviciilor facturabile, vorbim despre: servicii cu valoare adăugată redusă, servicii privind activitățile principale, servicii centralizate la nivelul companiei mamă, servicii on-call”.
Florin Neagoe – Senior Associate PwC România a continuat seria dezbaterilor, aducând în discuție aspecte importante legate de legislația vamală în 2019.
Odată cu adoptarea noului Cod vamal al Uniunii Europene, noul cadru legal a adus un număr de schimbări cu privire la mişcarea bunurilor peste graniţele UE, de la o nouă definiție a exportatorului până la aspecte privind reevaluarea autorizațiilor. Acesta a vorbit și despre implicațiile directe cu privire la BREXIT: ”În ceea ce privește BREXIT, în cazul acțiunilor necesare din martie 2019 vorbim despre: analizarea operațiunilor, evaluarea costurilor, organizarea internă, și analizarea altor aspecte specifice în funcție de activitatea specifică a business-ului”.
Alexandru Grecu – Manager, Biroul de Asistență fiscală Timișoara, EY România care ne-a vorbit despre trendurile în controalele fiscale efectuate de autorități: ‘ În 2018 numărul controalelor antifraudă s-a triplat, valoarea amenzilor aplicate s-a dublat, iar sumele contestate și respinse de către autorități s-au dublat. De asemenea, s-au intensificat analizele tranzacțiilor cu părțile afiliate, precum și analizele operațiunilor desfășurate cu partenerii externi. Și putem observa îmbunătățirea schimbului de informații cu autoritățile altor state membre. Tot din categoria trendurilor, putem enunța intensificarea analizei tranzacțiilor cu părțile afiliate, intensificarea analizei operațiunilor desfășurate cu partenerii externi, precum și îmbunătățirea schimbului de informații cu autoritățile altor state membre. La ce ne așteptăm? Tendințele ar fi extinderea sferei de investigare în afara fiscalului, interpretarea agresivă a legii și atitudinea inflexibilă a inspectorilor, menținerea focusului pe existența documentației justificative, menținerea focusului pe documentația de prețuri de transfer, dar și schimbul obligatoriu de informații.’
În continuare, Vlad Foica – Manager, Consultanță fiscală, Birou Timișoara, KPMG România a vorbit despre prevederile Directivei ATAD explicând implicațiile acesteia: limitarea deductibilității dobânzilor, taxa de exit, regula generală antiabuz, regulile privind societățile străine controlate și elementele hybrid. ‘Limitarea se aplică deductibilității costurilor îndatorării, care sunt definite în mod foarte cuprinzător astfel încât să acopere o gamă largă de costuri legate de finanțare (de exemplu dobânda aferentă contractelor de leasing financiar, plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ).
Ce sunt costurile excedentare? Costurile excedentare ale îndatorării, respectiv diferența dintre costurile îndatorării și veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic, care depășesc echivalentul în lei a 200.000 euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit numai în limita a 10% din baza de calcul următoare: profitul brut plus cheltuieli cu :impozitul pe profit, la care se adaugă costurile excedentare ale îndatorării și amortizarea fiscală.
În cazul în care baza de calcul descrisă este 0 sau negativă, costurile excedentare ale îndatorării sunt tratate ca nedeductibile în perioada de calcul a impozitului pe profit, putând fi reportate fără limită de timp în perioadele următoare.’
Sergiu Ștefea – Manager, Audit Financiar, PwC România a intervenit în încheiere, abordând un subiect intens dezbătut în ultima vreme, și anume noile reglementări GDPR și implicațiile acestora.
”GDPR mărește semnificativ amenzile aplicate pentru încălcarea reglementărilor privind protecția datelor. Atunci când decide impunerea unei amenzi administrative, se ia în calcul natura, gravitatea și durata încălcării, ținând seama de domeniul de aplicare sau de scopul prelucrării în cauză, precum și nivelul daunelor și alte probleme. În cazul unei încălcări minore, operatorul poate fi amendat cu până la 10 milioane EUR sau până la 2% din cifra de afaceri globală a companiei.
O încălcare a obligațiilor grave poate fi sancționată până la 20 milioane EUR sau până la 4% din cifra de afaceri globală a companiei. Încălcările grave includ, în special, încălcări ale cerințelor privind transferul internațional de date cu caracter personal sau încălcarea principiilor fundamentale ale protecției datelor cu caracter personal”.
