Aceştia au demonstrat că uleiul ajută la prevenirea instalării rezistenţei la insulină.
Rezistenţa la insulină apare când celulele din muşchi şi cele adipoase reacţionează anormal la insulină, un hormon care ajută la eliminarea excesului de zahăr din sânge.
Cercetătorii australieni au testat teoria lor pe şoareci, comparând efectele unei diete bogate în ulei de cocoş cu cele ale unei diete bogate în grăsimi animale – adoptată pe scară largă în ţările dezvoltate.
Ei au observat că şoarecii hrăniţi cu ulei din nucă de cocoş au prezentat mai puţine probabilităţi să dezvolte rezistenţă la insulină.
Este un rezultat oercum ciudat, având în vedere că uleiul din nucă de cocoş este bogat în grăsimi saturate, asociate unui nivel mare al colesterolului în sânge.
Însă, explică cercetătorii, această grăsime este formată din aşa numiţii acizi graşi cu lanţ mediu, consideraţi mai sănătoşi decât acizii graşi cu lanţ lung care se găsesc în slănină sau unt.
