Uniunea Europeană va adopta , dacă va fi nevoie, o legislație specială, menită să combată apariția și propagarea terorismului pe internet – transmite trimisul special Europa FM la Bruxelles, Anca Grădinaru.
Forul european le cere magnaților internetului, inclusiv proprietarilor de rețele sociale, să dezvolte cât mai repede instrumente care să permită blocarea pe loc a oricăror mesaje care incită la violență.
Anunțul a fost făcut la finalul primei zile a Consiliului European de vară de președintele Consiliului European, Donald Tusk.
Totodată, liderii europeni au convenit ca în trei luni, statele interesate de inovarea și dezvoltarea capacităților militare interne să vină cu propuneri de asociere astfel încât Uniunea să-și dezvolte propria apărare cu ajutorul unor noi tehnologii.
Liderii europeni au convenit să lupte de urgență cu radicalizarea online, așa că au stabilit să acționeze coordonat.
Este vorba în primul rând, de realizarea unui schimb de informații mai bun între autorități: Poliție și Magistratură și alți parteneri de încredere.
Apoi, industria online va trebui să lucreze cu Uniunea Europeană în vederea dezvoltării unor tehnologii pentru depistarea și eliminarea automată a conținutului care incită la comiterea de acte teroriste.
Facebook a anunțat că lucrează deja la așa ceva.
Toate acestea ar trebui completate de măsuri legislative relevante la nivelul Uniunii, dacă se va considera că va fi necesar.
Și probabil că va fi, din moment ce toată lumea a constatat că teroriștii comunică pe rețele criptate, iar accesul la probe electronice este esențial, după cum precicează Consiliul European.
În al treilea rând, până la sfârșitul anului, se va finaliza un sistem de monitorizare a intrărilor și ieșirilor din Uniunea Europeană.
În România, se întâmplă deja acest lucru.
Cât privește planul de dezvoltare a unei apărări comune, liderii europeni au stabilit ca în trei luni, fiecare stat să vină cu propuneri concrete privind participarea la Structura permanentă de cooperare militară.
Vorbim aici inclusiv despre potențiale misiuni ale grupurilor de luptă – grupuri formate din batalioane ale țărilor membre care să nu interfereze însă cu misiunile NATO.
Potrivit președintelui Klaus Iohannis, și România are de gând să participe la acest plan, dar nu are încă o ofertă conturată .
Nu în ultimul rând, liderii Uniunii au hotărât să identifice, fiecare în țara sa, proiecte de dezvoltare de noi tehnologii militare ce vor fi dezvoltate în urma unor parteneriate.
Există și un fond european de apărare din care vor fi finanțate parțial, astfel de proiecte, fond care ar putea ajunge în următorii ani, la peste 2 miliarde de euro.
Deja, patru țări europene construiesc drone maritime și sisteme de comunicații inteligente pentru militari.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a declarat că țările din Europa cheltuie pentru apărare, individual, sume imense care, puse la un loc, nu-și dovedesc eficiența.
“Avem 178 de tipuri de arme diferite și 17 tipuri de tancuri, în timp ce Armata SUA are un singur tip”, a exemplificat președintele Comisiei Europene.
De aceea, este nevoie de un program comun de dezvoltare a capabilităților militare, a spus Jean Claude Junker.
