Parlamentul European a aprobat împrumuturi de 3 miliarde de euro pentru ca ţările vecine şi partenere ale UE să facă faţă impactului COVID-19.
Împrumuturile vor beneficia de condiții extrem de favorabile și vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, transmite legislativul european printr-un comunicat de presă.
Banii vor ajuta zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie.
Beneficiarele împrumuturilor și sumele alocate fiecărei țări:
- Albania (180 milioane euro)
- Bosnia și Herțegovina (250 milioane)
- Georgia (150 milioane)
- Iordania (200 milioane)
- Kosovo (100 milioane)
- Republica Moldova (100 milioane)
- Muntenegru (60 milioane)
- Macedonia de Nord (160 milioane)
- Tunisia (600 milioane)
- Ucraina (1.2 miliarde)
Obiectivul finanţării este de a permite acestor ţări să atenueze efectele sociale şi economice negative ale crizei, păstrând stabilitatea financiară a statului.
Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor ţări, Parlamentul a votat propunerea în regim de urgenţă. Consiliul a dat undă verde pachetului pe 5 mai. Decizia a fost adoptată vineri cu 547 voturi „pentru”, 93 „împotrivă” şi 47 de abţineri.
Plata asistenței poate începe din momentul în care țările semnează memorandumul de înțelegere, care va stipula condițiile împrumuturilor. Comisia Europeană se așteaptă ca prima tranșă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua și ultima tranșă la începutul anului 2021.
UE distribuie în mod regulat asistență macrofinanciară țărilor partenere pentru a le sprijini în balanța de plăți în situații de criză. Propunerea actuală prevede o perioadă mai scurtă decât în mod obișnuit (un an, în loc de 2,5 ani), iar rambursarea trebuie efectuată în termen de 15 ani. Aceste împrumuturi substanțiale reprezintă o modalitate prin care UE își manifestă solidaritatea față de țările din vecinătatea UE și din cadrul Parteneriatului estic afectate de pandemie.
Țările beneficiare au deja un program continuu cu Fondul Monetar Internațional (FMI); sprijinul UE este complementar contribuției FMI la atenuarea recesiunii cauzate, printre altele, de scăderea veniturilor din turism, a transferurilor de fonduri și a investițiilor străine directe.
