Au trecut 100 de zile de la invadarea Ucrainei de către armata ruse. Un război în care au fost uciși peste 4.000 civili şi 11.000 militari ucraineni, conform datelor Organizației Națiunilor Unite.
Rușii au ocupat 20% din teritoriul Ucrainei, dar au suferit pierderi grele. Estimările oficiale depășesc 15.000 de morți în rândul armatei lui Vladimir Putin.
Pagubele războiului sunt estimate la sute de miliarde de dolari.
Într-un interviu pentru Europa FM, primarul orașului Mariupol, Serghei Orlov, a declarat că numărul deceselor este aproape dublu decât s-a estimat inițial. Potrivit lui, în zonă au fost uciși aproape 40.000 de locuitori.
Luptele s-au intensificat pe linia frontului estic. Ruşii încearcă să avanseze în direcţia mai multor oraşe importante din Doneţk, simultan cu consolidarea poziţiilor lor din Luhansk. Cele două regiuni formează Donbasul.
Cel mai fierbinte punct al ostilităților rămâne, în acest moment, Severodonețk.
Ucrainenii au declanşat mai multe contraatacuri, dar ruşii deţin în continuare “cea mai mare parte” a oraşului.
”Continuă bombardamentele absolut absurde de pe teritoriul rusesc asupra regiunilor noastre de frontieră din nord, în special asupra regiunii Cernihiv. Nikolaiv, Harkov, regiunea Harkov au fost lovite. Întregul teritoriu ocupat temporar al statului nostru este acum o zonă de catastrofă totală, pentru care Rusia este pe deplin responsabilă”, a spus președintele Volodimir Zelenski în mesajul său nocturn.
Oraşul Rubijne a fost distrus complet, potrivit unor imagini surprinse din aer de o dronă.
Uniunea Europeană a aprobat, joi, al 6-lea pachet de sancțiuni economice la adresa administrației de la Kremlin.
- Anca Grădinaru
La presiunea Ungariei, de altfel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a fost înlăturat de pe lista neagră a Uniunii Europene. Kirill este un apropiat al președintelui Vladimir Putin și a încuviințat invazia armată în Ucraina.
Budapesta s-a opus includerii patriarhului pe lista persoanelor sancționate economic prin cel de-al şaselea pachet propus de Bruxelles.
Inițial, Ungaria a blocat embargoul asupra petrolului rusesc.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a avertizat că diviziunile din Europa vor crea oportunităţi pentru Rusia, despre care a spus că deja controlează o cincime din teritoriul ţării pe care o conduce.
Între timp, fostul cancelar german s-a poziţionat ferm împotriva războiului. “Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina invadată şi atacată de Rusia şi le susţin ucrainenilor dreptul la autoapărare”, a spus Angela Merkel în timpul unui discurs susținut la Berlin.
Fosta șefă a executivului german a adăugat că sprijină toate eforturile occidentale pentru a “pune capăt acestui război barbar de agresiune al Rusiei”.
Procurorii ucraineni susțin că mai multe nave ruseşti încărcate cu cereale confiscate de pe teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Herson şi Zaporijjie au intrat ilegal în porturile din Crimeea. Administraţia de la Kiev insistă că peninsula rămâne teritoriu ucrainean şi că porturile sale sunt închise pentru navele care arborează pavilioane străine.
Cei mai mulți români se declară de partea Ucrainei în război. Peste 70% dintre cei care au răspuns unui sondaj INSCOP consideră că Rusia este vinovată de declanşarea războiului.
87% dintre respondenți cred că liderii ruşi ar trebui condamnaţi pentru crime de război comise în Ucraina.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.100 de persoane, la comanda Asociaţiei New Strategy Center.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege ce interzice difuzarea de emisiuni informative în limba rusă. În schimb, pot fi transmise filme, seriale, programe muzicale sau emisiuni de divertisment, notează Agerpres, citând France Presse.
De la începutul războiului în Ucraina, autoritățile Moldovei – o ţară majoritar românofonă, dar cu o importantă minoritate rusofonă – afişează un sprijin hotărât pentru Kiev.
Găzduind numeroși refugiaţi, Republica de dincolo de Prut a depus o candidatură de aderare la blocul comunitar şi a obţinut promisiunea europenilor pentru o majorare importantă a ajutorului militar.
Moldova, în componenţa căreia se află Transnistria, un teritoriu separatist ce se învecinează cu Ucraina, se teme că Vladimir Putin ar putea-o alege ca următoare ţintă.
