Fiecare oraș prin care trecem ne rămâne în minte cu ceva. O amintire, un simbol, o întâmplare.
Dacă spui Giurgiu, poate că primul lucru care îți vine în minte e legat de vestiții câini al căror lătrat – spune legenda- se aude de departe.
Sau poate ne gândim la Podul Prieteniei, pe care îl trecem, uneori, când mergem la vecinii bulgari, care s-au descurcat mai bine cu turismul.
Giurgiu e atât de mic încât îl traversezi, cu mașina, în 15 minute, de la un capăt la altul. De la intrare, până în port, la Dunăre.
Dacă ești atent, pe la jumătatea drumului, poți să vezi, pe partea dreaptă un Turn purtător de Ceasornic. E singurul monument de seamă al orașului. Acel simbol de care vorbeam la început.
Turnul a fost construit de turci, in secolul 18.
Mai întâi, a fost turn de observație, apoi foișor de foc și purtător de Ceasornic.
A traversat o istorie zbuciumată, în funcție de vremuri.
Iar dacă, în comunism, i s-a pus în vârf steaua roșie în 5 colțuri, capitalismul i-a pus la bază, de jur împrejur, o cafenea, o cârciumă controversată de giurgiuveni.
Un reportaj de Liliana Nicolae
Foto Arhiva:
