Aproape 55 de milioane de alegători turci sunt chemaţi la urne, iar majoritatea secţiilor de vot s-au deschis la ora locală şi a României 7.00 şi se vor închide la ora 17.00, în estul şi sud-estul ţării, secţiile de vot s-au deschis cu o oră mai devreme decât în rest şi se vor închide cu o oră mai târziu.
Potrivit estimărilor, referendumul va atrage 1,2 milioane de alegători tineri, care vor vota pentru prima dată, iar rata de participare se aşteaptă să fie de aproximativ 90%.
Procesul electoral pentru turcii care locuiesc în străinătate, deci și în Romania, s-a încheiat pe 9 aprilie. Peste 1.300.00 de buletine de vot au fost depuse în urne transparente, securizate şi trimise la Ankara, unde vor fi numărate după încheierea votului în Turcia.
Peste 30% dintre cei 6.351 de alegători turci înregistraţi în România s-au prezentat la urne pentru referendumul de modificare a Constituţiei, a anunţat Ambasada Turciei la Bucureşti pentru News.ro.
Ce așteaptă președintele Erdoğan de la acest referendum
Turcii vor vota, practic, 18 amendamente constituţionale ce vizează, în primul rând, prerogativele puterii executive şi legislative. Dacă noul sistem va fi aprobat, Recep Tayyip Erdoğan va putea să aibă încă două mandate la preşedinţie, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029. Mai mult, dispare funcția de premier, iar preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.
Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.
În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.
Referendumul ar putea aduce cea mai importantă schimbare politică de la declararea Republicii Turce, în 1923.
Hotărârea de care a dat dovadă Erdoğan pentru a organiza şi promova referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de ţări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniştrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.
Rolul de preşedinte este, deocamdată, în mare parte ceremonial, având o influenţă limitată în luarea deciziilor politice. Însă prin forţa personalităţii sale şi loialitatea electoratului AKP şi a parlamentarilor săi, Erdoğan a reuşit să depăşească limitele impuse de Constituţie.
