Regizorul filmului „Libertate”, Tudor Giurgiu, a fost invitat în emisiunea „Piața Victoriei” de miercuri seara. Ce înseamnă libertatea pentru Tudor Giurgiu și cum li se poate explica tinerilor despre perioada comunismului? Tudor Giurgiu a răspuns la aceste întrebări în dialogul cu Mădălina Dobrovolschi, moderatoarea emisiunii. „Nu cred că tinerii trebuie învinovățiți și bătuți la cap să-și asume trecutul. Ei trebuie ajutați să-l înțeleagă pentru că este o poveste complexă”, a spus Tudor Giurgiu la Europa FM. „Filmele nu oferă nici lecție de istorie, nu pot nici să înlocuiască manuale, dar te pot ajuta să legi aceste puncte și să-ți faci o imagine”, a mai spus Tudor Giurgiu în emisiunea „Piața Victoriei”.
Ce înseamnă pentru Tudor Giurgiu libertatea?
Tudor Giurgiu: „Înseamnă un sentiment pe care până la 17 ani nu prea l-am gustat din plin. Înseamnă de la bucuria și liniștea că pot să te duci – teoretic – când vrei și dacă poți oriunde în lume. Până la libertatea de a asculta muzica pe care o ai și pe care o găsești până la libertatea de a vorbi, de a comunica, de a-ți asuma ce vrei să spui. Deci înseamnă enorm de multe lucruri și doar dacă nu ai trăit perioada de dinainte de 1989 cred că este foarte complicat să realizezi ce înseamnă cu adevărat să ai libertate”.
Ce nu înțeleg tinerii din comunism și cum li se poate explica această perioadă astfel încât să înțeleagă o perioadă pe care nu au trăit-o?
Mădălina Dobrovolschi: Filmul „Libertate” spune o poveste care este foarte greu de înțeles de generațiile care nu au trăit deloc în perioada comunistă. Eu am citit multe interviuri pe care le-ați dat și am observat acolo cam cât de mirat ați fost de asemenea de reacțiile actorilor tineri, de reacțiile liceenilor care au văzut filmul. Ce nu înțeleg din comunism și cum poate să li se explice ce a însemnat comunismul în așa fel încât chiar dacă nu au trăit, să înțeleagă cât de greu a fost.
Tudor Giurgiu: „Eu tot timpul făceam analogia între necunoașterea lor sau reacția lor așa cumva bulversantă când începeam să le povestesc cu ceea ce începeam să aflu în anii 90 despre România anilor 50, 60. Lucruri despre care noi nu am învățat la școală, despre deținuții politici din lagărele de reeducare, despre ce s-a întâmplat cu intelectualitatea, cum s-au distrus biserici. Acestea erau teme și subiecte care nu erau pe agenda publică în comunism. Ba mai mult, erau total ocultate”.
Tudor Giurgiu: „Nu cred că tinerii trebuie învinovățiți și bătuți la cap să-și asume trecutul. Ei trebuie ajutați să-l înțeleagă pentru că este o poveste complexă”
Tudor Giurgiu: „Ori, nu cred că tinerii trebuie învinovățiți și bătuți la cap să-și asume trecutul. Ei trebuie ajutați să-l înțeleagă pentru că este o poveste complexă. Sunt 50 de ani în care România s-a schimbat enorm și brutal și cred că filme precum Libertate – dar nu numai, sunt multe alte mijloace la îndemână – îi pot ajuta să lege niște puncte. Este ca un puzzle care trebuie făcut și pe ei lucrul acesta îi va ajuta să înțeleagă”.
Tudor Giurgiu: „Filmele nu oferă nici lecție de istorie, nu pot nici să înlocuiască manuale, dar te pot ajuta să legi aceste puncte și să-ți faci o imagine”
Tudor Giurgiu: „Filmele nu oferă nici lecție de istorie, nu pot nici să înlocuiască manuale, dar te pot ajuta să-ți faci o idee dacă sunt bine făcute și nu sunt mistificate și nu prezintă mistificări ale trecutului – precum erau multe dintre cele vizionate de mine și de generația mea în timpul comunismului – dar te pot ajuta să legi aceste puncte și să-ți faci o imagine”.
Mădălina Dobrovolschi: Un sondaj realizat la finalul anului trecut de către INSCOP Research arată că 48,1% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. Este un procent mai mare decât în urmă cu 10 ani atunci când era 45,5%. Asta înseamnă că cu cât ne îndepărtăm de acea perioadă cu atât procentul crește. Dezamăgirea vine de unde? De la clasa politică actuală sau de la neînțelegerea unei etape din istoria noastră? Cum explicăm fenomenul acesta – pentru că sondajul se concentrează și pe zona asta de tineret.
Tudor Giurgiu: „Eu cred că vine în primul rând din necunoaștere și din lipsa unor lecturi, din lipsa unor filme, până la urmă, care să le vorbească și să le prezinte realitatea într-un mod care nu este unul didactic care să-i îndepărteze de fapt de subiect”.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici
Sursa foto: Europa FM
