Tribunalul Bucuresti judeca miercuri contestaţia la executare depusa de liderul PSD în dosarul Referendumului.
In aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru frauda la vot.
Presedintele PSD a apelat la aceasta cale extraordinară de atac pe motiv că hotărârea sa de condamnare nu ar fi completă, fosta preşedintă a Curţii Supreme Livia Stanciu pensionîndu-se fără să o semneze.
Pe 3 februarie, cind a depus contestatia, Liviu Dragnea spunea că nu a primit motivarea sentintei nici dupa 10 luni, desi termenul era de cel mult o luna.
Dupa alte 5 zile a aflat in sfirsit ca Instanța supremă l-a condamnat cu suspendare considerind ca poate conştientiza efectele faptelor sale şi are capacitatea de a se îndrepta pentru viitor, desi şi-a folosit “abuziv autoritatea şi influenţa” în partid “pentru a denatura rezultatul scrutinului”.
Cit priveste situatia creata prin pensionarea fostei șefe a Curţii Supreme Livia Stanciu si plecarea acesteia la Curtea Constitutionala, Articolul 406 din Codul de Procedura Penala este foarte clar.
În cazul in care vreunul dintre membrii completului de judecată nu poate semna, în locul acestuia o poate face preşedintele completului sau preşedintele instanţei, iar cauzele acestor schimbari se trec pe hotarire.
O astfel de contestaţie precum cea depusa de Liviu Dragnea se poate face când s-a pus în executare o hotărâre nedefinitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea din hotărârea de condamnare; daca apar nelămuriri sau împiedicari la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
