Emilian, Mirela și Ana au 10, 8, respectiv 5 ani și locuiesc într-un conac abandonat de la marginea orașului Constanța.
Clădirea s-ar putea prăbuși oricând și evident, nu este racordată la rețeaua de apă, canalizare, gaze sau electricitate.
Împreună cu părinții lor, locuiesc într-o încăpere de cel mult 10 metri pătrați, în care au construit o sobă, au pus parchet și au văruit pereții. Toate s-au întâmplat după ce câțiva jurnaliști inimoși din Constanța au mediatizat cazul și de atunci, copiii și părinții lor au primit tot felul de ajutoare.
Însă mai important de atât, tatăl familiei a primit o slujbă. Până acum, familia supraviețuia cu alocațiile copiilor și înainte de orice, mama cumpăra rechizite și achita fondul școlii și fondul clasei. Pentru că școala e gratuită în România, nu-i așa?
Sunt curați, politicoși și zâmbesc. Nu ai spune că locuiesc într-o sărăcie lucie, fără apă, curent sau gaze. Învață bine și mama lor, Teodora, face eforturi deosebite pentru a-i ține la școală.
Dacă vă întrebați cât înseamnă de fapt cei 45 de lei, trebuie să știți că alocațiile și pensiile de urmaș erau, până nu de mult, singurele surse de venit ale familiei. Cu totul, 500 de lei pe lună. Tatăl mai lucra cu ziua pe unde apuca, dar familia trăia de pe o zi pe alta.
Mama celor trei copii nu obișnuiește să se plângă în fața copiilor. Dar dintr-o discuție cu Andreea Pavel, jurnalista care a mediatizat cazul copiilor, am aflat că Emilian era cât pe ce să plece într-o excursie.
“Învățătoarea le-a spus că trebuie să plătească urgent cei 50 de lei sau 80 de lei, pentru ca sunt ultimii din clasă care nu au plătit. Nu m-au sunat să îmi spună asta, în schimb a luat din banii pe care i-a strâns pentru excursie și a plătit fondul școlii”, a mărturisit Andreea Pavel.
Desigur, excursiile, hainele, încălțămintea, dulciurile, chiar și generatorul electric primit în ultimele luni nu schimbă cu adevărat situația celor trei frați.
Emilian, Mirela și Ana locuiesc și acum într-un conac abandonat, care s-ar putea prăbuși oricând. Părinții le-au amenajat, cât au putut, una dintre cămăruțele conacului, dar nimic nu poate să înlocuiască un cămin adevărat.
De fapt, au și cerut o locuință socială în urmă cu 7 ani, însă până la intervenția jurnaliștilor care i-au luat în grijă, nu se mai știa nimic de dosarul lor.
