Organizaţia Transparency International a prezentat o nouă ediţie a Indicelui de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, prin intermediul căruia se realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public, aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi experţi independenţi din cele 180 de state incluse în analiză.
Cu un scor de 48 de puncte, România ocupă locul 59 la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, România se află pe a 25-a poziţie, la egalitate cu Grecia.
Singurele ţări din spaţiul comunitar care au punctaje mai mici decât România sunt Ungaria (45 de puncte, locul 27) şi Bulgaria (43 de puncte, locul 28).
La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar celui din 2017.
La nivel global, în topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte se află Noua Zeelandă (89 de puncte din 100 posibile) şi Danemarca (88 de puncte), urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte.
În schimb, codaşe sunt Somalia, Siria, Afganistanul, Sudanul Libia şi Coreea de Nord.
Ierarhia este întocmită prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt” iar 100 – “deloc corupt”. Pentru fiecare stat sunt utilizate între trei şi 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.
Conform raportului întocmit de Transparency International, este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce relevă o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament.
Transparency International Romania propune autorităţilor modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea Sistemului de Integritate la nivelul administraţiei publice locale (LIS). Un astfel de sistem funcţional poate juca un rol important în vederea consolidării integrităţii locale şi implicit în prevenirea corupţiei. Proiectul se adresează tuturor persoanelor implicate în dezvoltarea comunităţii locale, de la primar şi consilieri locali, la oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale şi simpli cetăţeni.
O altă propunere vizează consolidarea şi dezvoltarea sistemului de management al eticii şi conformităţii la nivelul organizaţiei. De asemenea, se propun identificarea şi implementarea valorilor de natură etică şi deontologică necesare pentru asigurarea funcţionării eficiente a organizaţiei, a bunei guvernanţe şi a creşterii capitalului de încredere al părţilor interesate în brandul organizaţiei.
În pofida încercărilor de a combate corupția la nivel mondial, majoritatea țărilor evoluează foarte lent în acest sens.
Reducerea corupției este un proces de durată, însă în ultimii șase ani multe țări au progresat prea puțin sau chiar deloc. Și mai îngrijorător, o analiză aprofundată a rezultatelor indexului indică faptul că țările cu gradul cel mai redus de protecție a presei și ONG-urilor au de asemenea tendința de a avea și cele mai ridicate niveluri de corupție.
Analiza rezultatelor indexului efectuată de către Transparency International a inclus și relația dintre nivelurile de corupție, protecția libertății presei și implicarea societății civile. S-a constatat că aproape toți jurnaliștii uciși din 2012 până în prezent și-au pierdut viața într-o țară cu nivel ridicat de corupție.
“Niciun activist sau reporter nu ar trebui să se teamă pentru viața lui atunci când se pronunță public împotriva corupției,” a spus Patricia Moreira, director Transparency International
“Date fiind măsurile de represiune aplicate asupra societății civile și a presei la nivel mondial, trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a-i proteja pe cei care au curajul să se exprime public.”
Analiza, care include date provenite de la Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, arată că în ultimii șase ani peste 9 din 10 jurnaliști au fost uciși în state al căror scor este fie 45 fie mai puțin în Indicele de Percepție a Corupției. Acest lucru înseamnă că, în medie, în fiecare săptămână un jurnalist este ucis într-o țară cu un nivel ridicat de corupție. În plus, unul din cinci jurnaliști care au decedat realizau o investigație referitoare la un act de corupție. Din nefericire, în majoritatea acestor cazuri nu s-a făcut dreptate, adaugă Transparency International Romania.
Indexul a analizat și relația dintre nivelurile de corupție și libertatea pe care organizațiile civice o au în a funcționa și a influența politicile publice.
Date furnizate de World Justice Project indică faptul că majoritatea țărilor al căror scor privitor la libertățile civice este scăzut tinde de asemenea să aibă un scor crescut privitor la corupție.
“Campaniile de denigrare, hărțuirea, procesele în instanță și birocrația sunt toate instrumente utilizate de către anumite guverne pentru a-i reduce la tăcere pe cei care depun eforturi anticorupție,” a declarat Patricia Moreira. “Solicităm acelor guverne care se ascund în spatele unor legi restrictive să reducă impactul acestora cât se poate de repede și să permită o participare crescută a societății civile.”
De la inițierea sa, în 1995, Indicele de Percepție a Corupției este indicatorul principal la nivel mondial cu privire la corupția din sectorul public.
