Grecia a ajuns din nou în pragul prăbușirii financiare și nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. Grecii au intrat în spirala falimentului în 2010, în momentul în care întreaga economie a Europei a fost zguduită de criză.
Grecia a primit primul împrumut salvator în 2010, de la FMI, în momentul în care majoritatea economiilor europene se confruntau cu probleme. Situația dificilă s-a perpetuat în 2011 când a devenit tot mai evident că statul elen nu este capabil să își achite obligațiile financiare, astfel că în 2012 a primit un nou împrumut salvator de 130 de miliarde de euro.
Dar aceste împrumuturi menite să salveze țara de la faliment au venit și cu măsuri de austeritate. Grecii s-au răsculat împotriva măsurilor dure cerute de creditorii externi. La finalul lui 2012, tăierea pensiilor și reducerea cheltuielilor bugetare au determinat proteste violente în întreaga Grecie dar mai ales în capitala Atena.
La începutul lui 2015, grecii și-au ales noi conducători. Preluare puterii de către extrema dreaptă a fost evitată iar cel care a câștigat alegerile, din parte extremei stângi, Alexis Tsipras, a câștigat promițând că va pune capăt cercului vicios al austerității.
În prezent, pentru a evita falimentul, Grecia are nevoie de un al treilea împrumut în doar 5 ani. Este finalul unei perioade în care creditorii externi au cerut tot timpul austeritate, iar politicenii de la Atena au încercat să nu își mânie prea tare alegătorii. Tensiunile din timpul negocierilor au devenit tot mai mari. Vineri, 26 iunie, după cinci luni de negocieri, Grecia a decis să înceteze negocierile. Mai mult, după încă o zi, sâmbătă, prim ministrul a anunțat că renunță la a negocia condițiile acordării unui nou pentru salvarea țării și că va cere poporului să se pronunțe prin referendum, pe 5 iulie, în privința acestor măsuri.
Fără sprijin financiar din partea Europei, Grecia se află în fața falimentului și s-ar putea confrunta cu o profundă instabilitate politică și, cel mai probabil, cu o repetare a protestelor violente de acum câțiva ani.
Există o variantă destul de plauzibilă în care grecii vor vota pentru intrarea țării în incapacitate de plată și împotriva măsurilor de austeritate. Pe de altă parte votul democratic poate fi destul de imprevizibil. Mai mult ca sigur însă, prăbușirea economiei Greciei, parte integrantă a economiei europene, va afecta întreaga Uniune Europeană.
Dacă Grecia ar părăsi Uniunea Europeană și ne vom afla în fața așa-numitului GREXIT, această ieșire va zgudui întregul fundament al uniunii economice și monetare – susținerea reciprocă pe care membrii și-o pot oferi în momente dificile.
Bătălia pentru referendum
Până la referendumul anunțat de Alexis Tsipras, rămâne de văzut cum se va duce campania pentru acesta. Guvernul de la Atena a criticat deja măsurile cerute de Comisia Europeană și ceilalți creditori. În încercarea de a dovedi buna credință a creditorilor, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a publicat documentul cu reformele cerute Greciei.
Printre măsuri se prevede o cotă de TVA de 23 %, dar de la care vor face excepție alimentele de bază, energia, apa potabilă, industria de hoteluri și restaurante. Mai mult, pentru medicamente, cărți și spectacole se propune un TVA super redus, de 6%.
Comisia Europeană cere întărirea disciplinei fiscale și sporirea impozitelor pentru companii dar și pentru proprietăți. Se cerea suprataxarea jocurilor de noroc, a ambarcațiunilor de lux, dar și scoaterea la licitație și vânzarea frecvențelor de televiziuni sau telefonie mobilă.
Creditorii greciei cer eliminarea unor subvenții pentru motorina folosită în agricultură dar și combaterea traficului cu carburanți. Greciei i se cere și publicarea până la sfârșitului lunii viitoare a unei noi strategii naționale împotriva corupției.
Nu sunt uitate nici diversele beneficii extra-salariale primite de angajați precum primele de vacanță, cele de încheiere a contractului de muncă sau diurne, creditorii solicitând alinierea acestora la normele europene. Sistemul de pensii ar trebui și el reformat prin extinderea contribuțiilor celor care obțin venituri proprii și, mai ales prin declararea acestora, la fel cum contribuțiile pentru fondurile de sanătate ar trebui și ele majorate de la 4 la 6% în cazul pensionarilor.
