În Ajunul Crăciunului, românii încă mai pastrează traditii vechi, mai ales în ceea ce privește gastronomia.
În această zi, sunt pregatiti colaci pentru colindătorii care vor veni să ureze în zilele urmatoare. De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc şi ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la naşterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduţă, dar si cu zahăr amestecat cu nucă sau cu sămânţă de cânepă.
Există credinţa că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid, iar cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creştin să îşi pună o dorinţă.
În Germania, exista un obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform tradiţiei, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului.
În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte. Copiii merg din casă în casă să recite poezii şi să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie.
În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, iar în Rusia Moş Crăciun este însoţit de Albă-ca-Zăpada.
Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe), iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.
