Confidenţialitate

Ce își doresc tinerii români de la țara lor? Ana Bulai, World Vision România: Au nevoie să își vadă reprezentate interesele și proiectele de viață / Dar niciuna din formațiunile politice nu li se adresează în vreun fel | VIDEO

Un studiu World Vision România arată ce își doresc tinerii români de la țara lor. Concluziile acestui studiu arată că 82% dintre liceeni cred că votul lor contează. Mihaela Nabăr – director executiv al World Vision România – și Ana Bulai, sociologul care a realizat studiul, au fost invitatele lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”. Despre intenția de vot a tinerilor, Mihaela Nabăr spune că aceștia „încă mai speră în ceea ce se poate întâmpla cu viața lor în România. Consideră că votul lor contează”. Potrivit concluziilor studiului, spune Mihaela Nabăr, generațiile tinere „vor un stat care să le protejeze drepturile și care să se ocupe de drepturile lor”. Pentru cerințele acestor generații, însă, „deocamdată, nu există o ofertă politică destul de consistentă pe tot eșichierul politic”, precizează sociologul Ana Bulai.

Mihaela Nabăr: „Tinerii consideră că votul lor contează” / „Consideră că educația e foarte importantă”

Marcel Bartic: Am citit cu atenție și am descoperit lucruri care, pe de o parte m-au surprins, pe de altă parte mi-au dat un pic de speranță. Care e poza de ansamblu a acestui studiu? Pentru că înțeleg că face parte dintr-un proiect mai amplu.

Mihaela Nabăr: „Tinerii știu ce vor, este extrem de important că vor să se și implice. Încă mai speră în ceea ce se poate întâmpla cu viața lor în România. Consideră că votul lor contează. Acum, depinde și ce vom face noi cu voturile lor. Pentru că la finalul acestui studiu ei pun și niște întrebări pe care le adresează oamenilor care vor ocupa diverse funcții politice. E foarte interesant că ai noștri tineri sunt orientați către celălalt și, dacă ne uităm la valorile lor… sunt valori social orientate, în sensul în care îi interesează de cei de lângă ei. Consideră că educația e foarte importantă și dau un rol extrem de important școlii. Ei spun, am văzut în datele studiului, că școala este cea care ne pregătește pentru viață. Ce este un pic îngrijorător este că doar 3% dintre tineri vor să învețe lucruri noi sau consideră că școala le trezește acest apetit”.

Mihaela Nabăr: „Ai noștri tineri vor un stat care să le protejeze drepturile și care să se ocupe de drepturile lor”

Marcel Bartic: Poate e bine să îi întrebăm: fraților, dar voi ce vreți? Cum vreți voi să se schimbe lumea?

Mihaela Nabăr: „Așa este. Și este important să îi întrebăm de mici și să nu ne așteptăm că ei schimbă lumea în locul nostriu. Pentru că ei au încredere că fiecare dintre noi putem să schimbăm ceva în jurul nostru, începând cu noi și uitându-ne și la ceilalți într-o manieră empatică. Iată acest mit care se demolează, prin care spunem că tinerii din ziua de astăzi sunt foarte pretențioși, că sunt împotriva cuiva, împotriva statului, împotriva profesorilor. Nu. Acest studiu scoate foarte clar în evidență că ai noștri tineri vor un stat care să le protejeze drepturile și care să se ocupe de drepturile lor”.

Ana Bulai: „Nu există o ofertă politică destul de consistentă pentru acești tineri pe tot eșichierul politic pe care noi îl avem acum în față”

Marcel Bartic: Care sunt temele principale pe care le-ați remarcat în studiul de care aminteam mai devreme?

Ana Bulai: „Aș porni de la ce ați spus când ați deschis acest subiect de discuție… că există tineri care vor să se implice, că se vor implica și votul lor contează și nu mai pot fi ignorați. Ba pot fi ignorați și sunt ignorați, pentru că, deocamdată, nu există o ofertă politică destul de consistentă pentru acești tineri pe tot eșichierul politic pe care noi îl avem acum în față pentru aceste alegeri și pentru cele care urmează, din toamnă. Nu aș spune că sunt partide sau formațiuni politice care să reflecte într-un mod consistent aceste opinii ale tinerilor. De aceea, ne este foarte simplu să etichetăm acești tineri. Dar ar trebui să ne blamăm pe noi că n-am fost în stare să facem o ofertă politică pentru ei.

Mi se pare foarte important înm acest studiu faptul că acești copii au nevoie să își vadă reprezentate în spațiul public interesele și proiectele lor de viață, care sunt radical diferite de felul în care noi, părinții lor, avem proiecte de viață și vedem lumea. Nu degeaba în ultima perioadă discutăm frecvent de generația Z, X, generația Alfa care urmează. Ne uităm la ei ca la niște străini și niște ciudați, îi etichetăm cu mare ușurință, nu îi pregătim deloc pentru lumea care urmează și așteptăm de la ei performanțe extraordinare”.

Ana Bulai: „Dacă vă uitați acum în spațiul public al electoratului românesc, niciuna din formațiunile politice nu se adresează în vreun fel acestor tineri”

Marcel Bartic: Este această generație mai puțin agresivă decât cea a noastră, a adulților?

Ana Bulai: Această generație – vobresc de generația 15-20 de ani – este o generație cu mult mai mult bun-simț și cu mult mai puțină agresivitate socială decât a noastră, a părinților. Noi am fost generația care a fost în stradă la Revoluție, care a dat profeosorii afară din universități, care puneam etichetate cu ușurință, a fost o generație extrem de agresivă. Poate și începutul capitalismului, poate și vremurile tulburi prin care am trecut ne-au creat o agresivitate socială extremă.

Noi nu mai avem punți de comunicare cu ei. Dacă vă uitați acum în spațiul public al electoratului românesc, niciuna din formațiunile politice nu se adresează în vreun fel acestor tineri. De exemplu, ei cer spații de comunicare în comunități. Ceva pentru noi, tinerii. Care nu înseamnă doar locuri de joacă sau discotecă. Ci altfel de spații de comunicare. Spații de secol XXI. Ei sunt în secolul XXI și noi toți suntem înaintea acestui secol”.

Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM” aici:

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Paul Angelescu: În 2007-2013, pentru că nu am licitat suficient de mulți kilometri de autostradă sau cale ferată, am pierdut 800 de milioane de euro | VIDEO