Bienala Art Encounters 2017 are loc în Timişoara şi Arad până pe 5 noiembrie, reunind mai multe secțiuni tematice.
Tema din acest an, „Viaţa – mod de întrebuinţare” propune o reflecţie angajată şi susţinută asupra lumii în care trăim, din care pot ieşi la suprafaţă diferite feluri de a ne imagina societatea, relaţiile dintre oameni în comunitate şi mentalităţile fiecăruia dintre noi. Scopul bienalei este harta culturală şi socială pe care o desenează, având în vedere atât modurile de interpretare a lumii şi a societăţii pe care artiştii invitaţi le propun, cât şi contribuţia activă a publicului la diversificarea acestora.
Curatorii ediției sunt Ami Barak și Diana Marincu, care își propun să caute și să inventarieze porțiuni din realitatea cotidiană, urmărind modurile în care artiștii contemporani se confruntă cu realitatea zilnică, devenită din ce în ce mai instabilă.
Arta în spațiul public reacționează la normele și modelele de gândire ale unui oraș, creând o platformă dinamică de interacțiune și transformare continuă. Această secțiune a Bienalei Art Encounters 2017 își propune să comenteze probleme pe care le simțim cu toții, să destabilizeze într-o oarecare măsură percepția obișnuită și să aducă în discuție alte perspective asupra unui spațiu care ne aparține tuturor.
”Tema relației dintre spațiul public și spațiul privat s-a developat de la sine, mulți dintre artiștii invitați în această secțiune încercând în mod creativ să deconstruiască granițele acestea”, spun organizatorii.
Ce se poate vedea în Timișoara în cadrul secțiunii de artă în spațiul public
Claudiu Cobilanschi & Iulia Toma (FOTO)
• Structuri rurale: Prova
Claudiu Cobilanschi sondează în lucrările sale stereotipurile mass-mediei, modelele comunitare posibile astăzi și atitudinile politice de contestare a normelor impuse și autoimpuse. Iulia Toma este o artistă atentă la „pliurile” formate de climatul social-politic trecut și actual, în reprezentarea corpului și a imaginii femeii. Pentru bienală, cei doi artiști propun un „monument solar”, inspirat de dușurile de vară amenajate de oameni în curți și grădini. Dislocate și resemnificate în context urban, aceste dușuri improvizate conțin și susțin „cele mai lucide momente ale progresului uman”, bazate creativitatea nativă, populară și intuiție tehnică. Pornind de la forma de bază a acestei construcții rurale, artiștii introduc un nou orizont de semnificație; navigând pe noi trasee sau contexte, dușul devine o Prova, poate deveni un satelit sau o capsulă de recuperare cosmică. „Câtă nostalgie și cât progres poți să-i atribui?”
(Piața Huniade, la sensul giratoriu)
Cezar Lăzărescu
• Pe banii mei
Instrumentarul conceptual și minimal al lui Cezar Lăzărescu se manifestă aproape întotdeauna ca o reacție la un context dat, pe care îl analizează cu luciditate și ironie. Artistul folosește mijloace de exprimare foarte simple și de impact, gesturi subtile, texte și intervenții de tip performativ care schimbă percepția asupra situației social-politice, deturnând rutina zilnică spre o conotație poetică inserată în cele mai surprinzătoare locuri. Pentru bienală, artistul continuă seria de lucrări dedicate „conjugărilor” critice și pline de umor, de data aceasta banii fiind în centrul acestui inventar. După ce apartenența la Uniunea Europeană fusese pretextul pentru o tentativă de relativizare a importanței și a autoreferențialității obsesive din societatea românească, posesia banilor constituie acum paradigma pe care Cezar Lăzărescu își propune să o demonteze în spațiul public.
(Bvd Take Ionescu 24-28 vest)
Matthias Megyeri
• Mrs. Welcome
Seria de lucrări și de intervenții urbane Sweet Dreams Security ale artistului Matthias Megyeri comentează prezența tot mai răspândită a diverselor îngrădiri ce apar în spațiul public, dar în egală măsură în spațiul privat. Nevoia de protecție și supraveghere determină o acumulare de elemente agresive, acceptate social, dar, în mod paradoxal, ambalate în forme inofensive și, uneori, chiar estetic atrăgătoare. În urma vizitelor lui la Timișoara, Matthias Megyeri a identificat câteva puncte din oraș unde prezența granițelor impuse în spațiul public generează atitudini contradictorii. Răspunsul artistului constă în intervenții temporare care preiau modelul gratiilor de la geamurile caselor și îl transformă într-o broderie supradimensionată.
(Bvd Take Ionescu 56, în fața Muzeului de transport public Corneliu Miklosi)
Branislav Nikolić
• Four Waters [Patru ape]
Practica artistului Branislav Nikolić include pictură, sculptură și instalație. Four Waters este o lucrare care pune în discuție relația dintre arhitectură, obiect și spațiul înconjurător. Jgheaburile care alcătuiesc sculptura și umbra desenată de acestea pe sol evocă prezența unei case. În lipsa fizică a acesteia, sistemul de jgheaburi transgresează dimensiunea utilitară, devenind simbol al împărțirii apei în patru colțuri ale lumii. Astfel, aceste banale obiecte sunt transfigurate, devenind o parte esențială a gestului artistic.
(în curtea Muzeului de transport public Corneliu Miklosi)
Sergiu Sas
• Cimitirul Artelor
Lucrările lui Sergiu Sas pornesc, de cele mai multe ori, de la diferite probleme ale spațiului public, privit atât ca loc împărtășit de o comunitate, cât și ca spațiu de semnificare pentru gesturi politice, culturale, religioase, abordate cu ironie de către artist. Cimitirul artelor este un proiect care strânge laolaltă dovezile eșecului în artă. Într-o perioadă în care succesul este glorificat peste măsură, o privire plină de umor și îngăduință asupra rezultatelor nesatisfăcătoare ale unui artist poate fi reconfortantă. Artiștii sunt invitați să-și doneze lucrările și ideile „moarte” din punctul lor de vedere spre a fi îngropate cum se cuvine de Sergiu Sas, într-un loc special amenajat și bine întreținut. Fiecare dintre ele va avea o piatră funerară în miniatură care va atesta existența lor temporară în lumea artei contemporane.
(Bastion Maria Theresia, strada Hector nr. 1)
Pusha Petrov
• Inside-Out
Hainele aruncate pe stradă modelează un traseu al intimității absolute. Holul casei sau podeaua băii sunt transferate pe o stradă foarte circulată, iar articolele de îmbrăcăminte dezbrăcate din mers pot avea funcția unei piei pe care o lepădăm precum o identitate care nu ne mai servește pentru moment. Straturile din care este compus comportamentul uman și felurile de a se adapta la situațiile vieții cotidiene pot susține o citire nuanțată a fotografiilor Pushei Petrov, în cheie sociologică și nu doar estetică.
(Strada Augustin Pacha colț cu Piața Unirii)
Sorin Vreme
• Caravela portugheză
Lucrările lui Sorin Vreme urmăresc realitatea imediată și stimulii vizuali pe care îi oferă
orașul – spațiul urban ca recipient al unei subiectivități fără limite. Inspirate de organismul marin care poartă denumirea populară Caravela portugheză, lucrarea spațială propusă de Sorin pe Strada Fără Nume (lângă Piața Libertății) se agață de fațadele clădirilor, de stălpii existenți și crează un desen spațial de tip rețea, fluid, fără început sau sfârșit.
(Strada Fără Nume, pe o latură a Bibliotecii Județene Timiș)
Cristian Rusu
• Visit Timișoara, the Former European Capital of Culture
Cristian Rusu propune o viziune apocaliptică asupra viitorului orașului: o ruină acoperită de dune de nisip sub care stau îngropate proiecte culturale, rețele europene și promisiunile unui oraș internațional.
(Str. Gheorghe Lazăr 15, 2B, lângă viaduct)
