Terapie între delfini. Cum pot schimba, în Antalya, delfinii viaţa unui copil cu autism

David Stescu, băiatul vesel în vârstă de 10 ani, cu care ne-am jucat în urmă cu câteva zile pe Plaja Europa FM şi alături de care am construit nu doar un castel de nisip, ci un întreg oraş “Zootopia“, învaţă să trăiască cu autism şi în fiecare zi îi iese din ce în ce mai bine acest lucru.

Cu ajutorul Paralela 45, David se pregăteşte în aceste zile pentru o nouă sesiune de terapie cu delfini, cea care s-a demonstrat până acum una dintre cele mai eficiente în cazul lui.

David este diagnosticat cu Autism înalt funcţional. În ultimul timp, părinţii lui au căutat să repete o experienţă care l-a ajutat pe David să facă un salt uriaş în tratament: terapia cu delfini.

“Delfinii ajută oamenii să se relaxeze. Nu ştiu care este explicația științifică dar trăind această senzație de mai multe ori (am mai fost acolo) pot să spun că se întâmplă ceva. Iar pentru David este, pe lângă relaxarea excelentă, o încărcare a bateriilor şi astfel va învață mai mult şi mai ușor.

David are nevoie sa învețe mai mult decaât colegii săi pentru a recupera decalajul”, explică Mihai Stescu, tată lui David, pentru Europa FM.

În Antalya e unul din singurele locuri unde se poate face asta. Oamenii de acolo mă fac să mă simt sigur şi să nu-mi fac griji pentru familia mea. Sunt extraordinari, ei ştiu că turismul este vital pentru ei şi au grijă ca totul să fie sigur în Antalya”, continuă parintele.

Cum a evoluat David de când se află sub tratament, dar şi toate experienţele unui copil cu autism sunt relatate pe blogul david.stescu.ro. Foarte util pentru cei care se confruntă cu situaţii similare, pe blogul lui David sunt articole despre fiecare sesiune de terapie pe care a făcut-o.

Tot pe blogul lui David s-a iniţiat şi strângerea de fonduri pentru a-i permite băiatului să urmeze terapia cu delfini, iar săptămâna aceasta, după ce a aflat povestea, Paralela 45 a decis să se implice şi să ajute familia să meargă într-un loc sigur pentru turişti, Antalya, şi să urmeze şedinţele de terapie.

Prima experienţă a lui David în Anatalya a fost una care i-a schmbat viaţa, iar pentru cei care l-au observat pe băiat, schimbările au fost evidente.

Pe blogul său, tatăl poveşteşte cum s-a petrecut “minunea” în urmă cu cinci ani,după o sesiune de terapie cu delfini:

“Există salturi în evoluția afecțiunii și salturi în învățare, terapia fiind câteodată influențată de factori externi, catalizatori sau inhibitori.Revenind la vorbire, să vă povestesc un exemplu de salt imens în evoluția lui David. În mai 2011, David făcea terapie ABA de 7 luni și se exprima deja în propoziții de 2 cuvinte, în general pentru necesitățile lui. Vreau apa. Dă aia.

Eram în Antalya. Hotărâsem să-l ducem pe David la terapie cu delfini. Făcusem deja 2 ședințe de terapie, David reacționase bine, nu se speriase, dar cam atât. Deja vorbeam cu Mikișor că ar trebui să considerăm că sejurul în Turcia și terapia cu delfini au fost recompense pentru David, deoarece muncise enorm la terapie în ultimele luni.
La hotel, în sala restaurantului exista o nișă tehnică, unde David mă tragea de mână și mă ducea spunându-mi : ”Vorbește cabluri!”.

Și eu începeam să-i povestesc: cablul alb e pentru becuri, cablul roșu pentru senzorul de fum, cel gri pentru rețeaua de calculatoare. Și David îmi sorbea fiecare cuvânt.

În ziua aceea ploua în Antalya. Și de la delfinariu venisem cu un autobuz cu geamurile aburite, printr-o ploaie torențială. Destul de înghesuit, îl ținusem pe David în brațe tot drumul. Am mers direct la restaurant și acolo l-am dat jos din brațe. David m-a luat de mână și mi-a zis : ”Tati vorbește de cabluri mai mult”. În acel moment am încremenit. Mă uitam la Miki, ea la mine și eram amândoi blocați. Voiajul acela, jocul vesel al delfinilor, ploaia de vară, ceva învârtise o rotiță în capul lui David.

V-am spus povestea asta, deoarece în evoluția fiecărui copil exisă pași. Și pașii pot fi influențați de lucruri incredibile. Acum David vorbește. Extrem de mult când vrea el. Pot spune că pasul vorbirii l-am depășit.
Își păstrează particularități de vorbire, deoarece el a învășat limba română la 5 ani, ca pe o limbă străină. Câteodată e chiar amuzant cu modul lui de exprimare. Îi lipsesc multe cuvinte din vocabular și mai ales expresiile colocviale care ne sunt atât de folositoare.

Dar David vorbește”.