Magia bugetară… funcționează: salariile uriașe de la stat rămân neatinse, la fel și posturile inutile care ar fi trebuit tăiate. Un proiect de lege depus de opoziție prevede ca salariile exagerate să fie reduse astfel încât cel mai mare venit să fie cel al președintelui țării. Fără succes: a fost respins la Senat.
Cele mai mari salarii sunt ale guvernatorului BNR, de 80.000 de lei și ale șefului de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), de 60.000 de lei, potrivit declarațiilor de avere depuse anul trecut. Iar pe locul 3 se află șeful Curții Constituționale, cu 30.000 de lei net.
Simona Spătaru, senatoare USR: „Banii noștri din taxe și impozite ajung numai pentru consumul acestui stat obez”
„Cumva, reușesc să aibă nu știu câte guri prin care să hrănească și să consume acești bani. Că bani intră. Bani sunt foarte mulți. De exemplu, pentru investiții, pentru că România în investiții nu poate să folosească decât bani din Uniunea Europeană, din alte împrumuri. Pentru că banii noștri din taxe și impozite ajung numai pentru consumul acestui stat obez”, a declarat Simona Spătaru, senatoate USR.
Pentru a crește sumele adunate la Bugetul statului, premierul a relansat ideea unei impozitări progresive, adică în trepte, ceea ce ar presupune ca taxele să crească pentru persoanele cu venituri mari.
Tot premierul a propus eliminarea impozitului pentru familiile care au copii și câștigă salariul minim.
Până să fie luată o decizie, opoziția a făcut un calcul care arată că… jumătate din ce câștigă un român cu salariu minim returnează la stat, ca taxe, spun senatoarea Simona Spătaru și deputata Cristina Prună.
Cristina Prună, deputată USR: „Gândiți-vă că ajunge să dați peste jumătate din ceea ce câștigați pe taxe”
„Se vorbește de tot felul de taxe noi, de impozite, acum se vorbește de impozit progresiv – deci, asta înseamnă tot o creștere de taxe când noi avem deja cele mai mari taxe din toată Uniunea Europeană pe salariile mici. Mă refer aici la salariul minim. Gândiți-vă că ajunge să dați peste jumătate din ceea ce câștigați pe taxe. Munciți pentru stat”, a spus Cristina Prună, deputată USR.
„Marea reorganizare” anunțată de Guvern pentru decembrie a fost amânată până în iunie, după prima rundă de alegeri.
Oficial, ministerele și alte instituții publice au misiunea să reducă numărul de posturi inutile până atunci.
La ultima ședință de Guvern a venit rândul ministrului Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan, să anunțe ce posturi taie.
Bogdan Gruia Ivan, ministrul Digitalizării: „S-au redus cu aproape 25% funcțiile de conducere”
„Practic, s-au redus cu aproape 25% funcțiile de conducere. S-a creat o structură, un serviciu distinct pentru avizare. S-au creat departamente noi în materie de securitate cibernetică, inteligență artificială, noi tehnologii, pentru a ține pasul cu lumea care se află într-o schimbare din ce în ce mai rapidă. Bugetul total pentru fondul de salarii și cheltuielile de funcționare nu depășesc 3%. Ceea ce înseamnă, pe o logică extrem de simplă, că 97% din Bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării este axat integral către investiții, către dezvoltare”, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan.
Sursa foto: Shutterstock
